Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Proiecte cu ţintă precisă

GALERIE
calinescu
  • calinescu
- +

„Proiect“ este unul dintre cuvintele cele mai uzitate ale noului limbaj de lemn (alături de - voi da doar câteva exemple - „provocare“, „oportunita­te“, „locaţie“, „versatil“, „epic“ etc.). Orice poate fi „proiect“.

Un scriitor riscă să pară depăşit, anacronic, dacă spune că lucrează la o carte: astăzi, un scriitor care se respec­tă pregăteşte „un proiect“. La fel, „proiec­te“ sunt şi spectacolul pentru un regizor, sculptura pentru un sculptor, tabloul pentru un pictor, simfonia pentru un compozitor. Un ziarist, dacă face un reportaj mai ambiţios sau un comentariu mai cu pretenţii, le va numi, fireşte, proiecte (şi, numindu-le astfel, are şi şansa de a primi o finanţare de la vreun organism european).

Dar nu trebuie numaidecât să urcăm în sfere atât de înalte: la şcoală, elevilor li se cer „proiecte“, ce tind a lua locul banalelor, răsuflatelor extemporale, teze şi lucrări de laborator. În viaţa de toate zilele ne izbim de tot felul de proiecte: proiectul de a scăpa de gropile din oraş, proiectul de a mări ca­pacitatea unui aeroport, proiectul de a-i de­termina pe funcţionarii statului să vorbeas­că politicos, proiectul de a oferi o alimen­taţie sănătoasă etc., etc. În viaţa politică - nu mai spun: eşti asediat de proiecte din toate părţile (de unele dintre ele va fi vorba puţin mai încolo). Cum, în aceste condiţii, să nu dau curs invitaţiei de a colabora la proiectul Ziarului de Iaşi, participând la dezbaterea despre „proiectul de ţară“ ?

În momentul de faţă, cel mai vizibil proiect de ţară este cel urmărit cu tenacitate de către o liotă de politicieni, în frunte cu liderii celor două partide aflate la guver­nare, iar el poate fi rezumat în patru cuvin­te: a scăpa de puşcărie. Acestui nobil proiect major îi sunt subordonate o serie întreagă de alte proiecte, după cum toate fac parte din Proiectul cu majusculă, şi anume acapararea puterii de către PSD pe o perioadă de timp nelimitată. Pentru ca in­fractorii trecuţi, prezenţi şi viitori să scape de închisoare era nevoie, bineînţeles, de mutilarea legilor justiţiei şi de subordona­rea sistemului judiciar, proiecte care au fost farul călăuzitor al guvernării din ultimii doi ani. A trebuit, în acest scop, ca un ministru obedient să purceadă, cu obstinaţie maniacală, la evaluarea şefilor Parchetelor şi la înlocuirea lor cu nişte marionete.

Aici, proiectele de ţară sunt la vedere. Alteori, ele sunt învăluite în mister. În ceea ce pare a fi ultima sa prestaţie televizată pe 2018 (deşi nu putem fi siguri că e ultima), liderul „celui mai mare partid din România“ a declarat că proiectul său de ţară de maximă urgenţă este anihilarea generalului Pahonţu. Nu ştiţi cine e generalul Pahonţu ? Este, ne-o spune tot Liviu Dragnea, adevăratul şef al Statului Paralel. Iar distrugerea Statului Paralel este un proiect de anvergură, va lua timp până când toate uneltele lui vor fi înlocuite cu pesedişti cinstiţi şi patrioţi. Acestea sunt adevăratele mize şi nu, spre exemplu, combaterea flagelului plagiatului.

Da, pentru noul (vechiul) ministru al educaţiei Ecaterina Andonescu plagiatul e o problemă minoră. Cum să fie altfel, din moment ce pentru partidul pe care îl slujeşte de atâţia ani furtul e o problemă minoră, doar duşmanii ţării fac din ţânţar armăsar în aşa fel încât să ne creeze o imagine de ţară coruptă.

Halucinant e că astfel de „proiecte“ sunt prezentate ca fiind expresia voinţei noastre (cunoaşteţi placa: „românii ne-au votat“, „românii doresc“ ş.a.m.d.). Acceptându-le, devenim părtaşi la o penibilă cacealma. t

Alexandru Călinescu este profesor universitar doctor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, critic literar şi scriitor

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri