Proiecte UE de pus în vitrină. Restaurarea muzeelor, cea mai mare provocare a administraţiei
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Proiecte UE de pus în vitrină. Restaurarea muzeelor, cea mai mare provocare a administraţiei

GALERIE
Casa Pogor1Casa Pogor anunt inchisCasa Nicu Gane3Casa Dosoftei in renovare1
  • Casa Pogor1
  • Casa Pogor anunt inchis
  • Casa Nicu Gane3
  • Casa Dosoftei in renovare1
- +

 Ferestre spre trecut şi parte din patrimoniul cultural al oraşului, aceşti martori muţi ai dezvoltării Iaşului se numără printre atracţiile turistice ale cetăţii.

Dincolo de paradoxul construirii pe efortul şi cheltuiala înaintaşilor noştri şi neputinţa contemporanilor nu de a ridica altele asemănătoare, ci de a le păstra pe cele moştenite, clădirile monument rămân o provocare. Frumoase, dar pretenţioase în ce priveşte păstrarea lor, aceste valori de patrimoniu, de fapt, se pierd. Celor care ar trebui să le „păzească” nu le pasă prea mult, iar cei care le deţin, de cele mai multe ori, nu au puterea financiară să le redea strălucirea de altă dată. Câte asemenea clădiri din Iaşi au norocul să prindă viaţă ca în vremurile de odinioară? În primul rând, marile edificii, reprezentative pentru Iaşi: Palatul Culturii, Fundaţiunea Universitară „Ferdinand I”/ Biblioteca Centrală Universitară, Palatul Universitar din Copou – chiar dacă renovate într-o perioadă mai lungă decât a fost nevoie pentru construirea lor.

În oraş există şi câteva case vechi, puţine la număr, scoase „la lumină” de oameni cu dare de mână deschişi la minte şi la inimă. Pentru alte imobile care au supravieţuit cel puţin unui război mondial, e nevoie de un ajutor mai consistent, iar acesta tocmai a început să vină din partea administraţiei locale.

Construite de români, refăcute de europeni

Ceva mai timid din partea Primăriei şi mai curajos dinspre Consiliul Judeţean, procesul de refacere a unor clădiri emblematice a început prin intermediul programelor europene de finanţare. Palatul Braunstein şi Baia Turcească sunt cele mai vizibile proiecte ale Municipalităţii, iar Casa Dosoftei şi fostul sediu al Chesturii, ale administraţiei judeţene.

Acestea două din urmă sunt doar „partea vizibilă a aisbergului”. Dacă prima aparţine Muzeului Naţional al Literaturii Române Iaşi, instituţie care cuprinde mai multe clădiri cu valoare istorică, a doua va găzdui o sumedenie de manuscrise, cărţi şi obiecte care au aparţinut mai multor scriitori, mai ales ieşeni. Practic, tot Muzeul Literaturii va fi administrator, deşi destinaţia iniţială era să fie clădire de birouri pentru CJ. Ce a determinat această schimbare?

Muzeele oraşului, casele memoriale şi locurile de importanţă istorică, foarte multe la număr, alcătuiesc moştenirea culturală a Iaşului. Dar, când ţi se oferă o grămadă de bani, mai deschizi un muzeu – cu atât mai mult cu cât altele trei sunt închise din acelaşi motiv: restaurare. Aşa s-a „căpătat” clădirea din spatele Stării Civile cu statutul de muzeu, şi e foarte probabil că aşa va şi rămâne după cei cinci ani în care trebuie să funcţioneze ca atare.

Până la traseul turistic trebuie parcurs traseul birocratic

Pe lângă proiectele mari gestionate acum de CJ, precum Axa rutieră strategică 1 Iaşi-Suceava sau reabilitarea clădirii Spitalului de Copii, muzeele literaturii române care se înnoiesc par nişte pitici. Pentru ele, demersurile au fost iniţiate încă de anul trecut, dar nu toate sunt acum în stadiul de şantier. Marieta Afilipoaie, directorul Direcţiei Proiecte şi Dezvoltare Durabilă, explică foarte concis cum decurg numeroasele etape dintr-un proiect finanţat din fonduri europene: „Sunt paşi procedurali impuşi prin legislaţie sau prin ghidurile specifice. Întâi realizăm proiectul tehnic, obţinem autorizaţia de construire, demarăm procedura de licitaţie pentru execuţia lucrărilor, dirigenţia de şantier, audit, promovare şi publicitate pe proiect, consultanţă în management pentru execuţia lucrărilor. Urmează clarificări pe caietele de sarcini, pe documentaţiile de atribuire, cu contestaţii sau nu. Sintetic, până la darea ordinului de începere a fiecărei lucrări durează cel puţin 10 luni de la semnarea contractului de finanţare”.

Cât priveşte dosarul (aplicaţia) pentru finanţare, durata necesară alcătuirii lui este ceva mai scurtă, însă tot de ordinul lunilor. De multe ori, e necesar un „sprint” decisiv pentru încadrarea în termenul impus de programul prin care se alocă banii. Aşa se explică acele şedinţe extraordinare prin care CJ modifică sau alocă în regim de urgenţă partea de cheltuieli neeligibile, pentru că într-o zi sau două proiectul „cutare” trebuie să fie înregistrat.

De la casa groazei, la Casa Muzeelor

Pentru Casa Muzeelor, cum se va numi clădirea care a găzduit Chestura (Poliţia) oraşului în perioada 1934-1944, iar mai înainte redacţia revistei „Viaţa Românească”, viitorul îi rezerva iniţial să redevină spaţiu de birouri. Consiliul Judeţean cheltuise deja aproximativ opt milioane de lei pentru consolidare, mansardare şi reamenajare când s-a deschis Prioritatea de investiţii 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural, Apel de proiecte POR/2018/5/5.1/7 regiuni/proiecte nefinalizate, din cadrul Axei prioritare 5 – Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural. Altfel spus, Comisia Europeană s-a oferit să refinanţeze obiective care au primit deja bani de la Bruxelles, dar care încă nu s-au finalizat, dacă acestea vor funcţiona ca muzee pentru o perioadă de cel puţin cinci ani. În cazul clădirii de pe strada Vasile Alecsandri nr. 6, CJ nu doar că primeşte înapoi banii investiţi, ci încă o dată pe atât – în total 16,25 milioane de lei (valoarea nerambursabilă). De fapt, surplusul va fi folosit pentru amenajările interioare, absolut necesare pentru ca imobilul să devină muzeu.

De altfel, demisolul avea deja această destinaţie. Aici va fi amenajat Muzeul Pogromului, menit să amintească zilele sângeroase ale sfârşitului lunii iunie a anului 1941, când mii şi mii de ieşeni evrei au fost chemaţi la Chestură. Câteva sute au fost ucişi chiar aici, ceilalţi fiind îmbarcaţi în „trenuri ale morţii” şi deportaţi în lagăre din Transnistria, de unde nu s-au mai întors.

Casa Muzeelor va adăposti, de asemenea, o secţie a literaturii evreieşti în România, una a literaturii române din Basarabia, una dedicată literaturii paşoptise, dar şi ateliere de restaurare şi expoziţii de artizanat. Muzeul Junimii şi spaţiile alocate revistei „Convorbiri literare” vor completa peisajul noului complex muzeal din centrul Iaşului. Inaugurarea este prevăzută pentru începutul lui 2019, respectiv zece ani după lansarea ideii de amenajare a clădirii ca spaţiu al administraţiei judeţene.

Şi închisă, şi nelucrată

Destinaţia Casei Muzeelor va fi repusă în discuţie cu siguranţă după încheierea restaurării Casei Pogor. În cadrul aceleiaşi Axe prioritare 5, Direcţia Proiecte a parcurs întreg traseul care s-a finalizat cu semnarea, la începutul lunii octombrie 2018, a contractului de execuţie în valoare de 5,14 milioane de lei. Întregul proiect va ajunge la 6,5 milioane. Sediu al societăţii literare „Junimea” şi al revistei „Convorbiri literare”, „Casa cu ferestre luminate” – cum i se mai spune monumentului istoric – este afectată de infiltraţiile de apă. Din acest motiv, se va interveni atât la fundaţia clădirii, cât şi la pereţi, acoperiş şi jgheaburi. Nu doar clădirea va „întineri”, dar va fi reamenajată şi curtea (trotuarele şi parcul). Aici va fi creată o zonă destinată spectacolelor în aer liber.

Deşi închis de patru luni şi jumătate, la Muzeul „Vasile Pogor” nu au început lucrările. Acestea sunt programate să dureze doi ani, după care constructorul va garanta lucrarea încă cinci.

Înnoirea bătrânei Case cu arcade

În acest moment, turiştii care vizitează Iaşul nu au acces în Casa Pogor şi în Casa Dosoftei. Dacă Muzeul „Vasile Pogor” încă poate fi admirat la exterior, Muzeul „Sf. Ierarh Dosoftei Mitropolitul” este acoperit de schele de la începutul verii. Acesta din urmă, cunoscut şi sub numele „Casa cu arcade”, va fi complet restaurat până anul viitor. Piatra folosită la zidurile clădirii ce datează din a doua jumătate a secolului al XVII-lea este deteriorată. Va schimbată şi tâmplăria veche din lemn de stejar şi se vor înlocui chiar şi instalaţia electrică şi centrala termică, pentru ca exponatele deosebit de vechi care sunt adăpostite aici să se păstreze în condiţii optime. De altfel, aici funcţionează secţia de literatură veche a MNLR, ca un arc de 240 de ani peste timp – câţi au trecut de la instalarea, aici, a tiparniţei folosite de Mitropolitul Dosoftei. Valoarea totală a proiectului este de 3,67 de milioane de lei. „Pentru unii, poate părea un obiectiv mic, însă este de o mare valoare culturală, având în vedere exponatele care se regăsesc în acest muzeu”, spunea Marieta Afilipoaie la conferinţa de lansare a proiectului.

Al patrulea muzeu pentru Axa 5

Tot pe Axa 5 aşteaptă „la rând” Muzeul „Nicolae Gane”. Este vorba de o casă memorială, valoroasă nu atât pentru arhitectura aproape banală, cât pentru faptul că a aparţinut scriitorului şi omului politic Nicolae Gane, care a ocupat şi funcţia de primar al Iaşului de cinci ori în perioada 1872-1911. Imobilul este în conservare încă din 2006, când a fost închis din cauza structurii de rezistenţă serios afectate. Restaurarea şi reamenajarea clădirii monument istoric, pentru reintroducerea lui în circuitul turistic au fost evaluate la circa 6 milioane de lei. Proiectul se află în etapa de precontractare a finanţării. În această fază, Consiliul Judeţean trebuie să transmită Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Nord-Est toate documentele necesare pentru semnarea contractului de finanţare. (Radu MEŞNIŢĂ)

Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro şi Ziarul de Iaşi în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination“, cofinanţat de UE prin DG Regio. Informaţiile prezentate nu reprezintă poziţia oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine autorului şi publicaţiei.

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Prognosis: negative

Cătălin ONOFREI

Prognosis: negative

Tratamentul se amână după moartea pacientului.

Filmuletul zilei

opinii

Visuri pietrificate

Briscan ZARA

Visuri pietrificate

Credem fără urmă de îndoială în ceva, chiar dacă nu are nici cea mai mică legătură cu realitatea, pentru că aşa am fost educaţi, pentru că toţi ceilalţi cred, pentru că nu există nimic care să contrazică această credinţă care ne dă confort, încredere, mulţumire, siguranţă, şi chiar dacă adevărul ni se revelează într-un mod logic sau evident, palpabil, implacabil, covârşitor de clar, noi tot nu îl recunoaştem, pentru că nu vrem.

Unirea ca axă a istoriei noastre

Mihai DORIN

Unirea ca axă a istoriei noastre

Unirea este incontestabil axa istoriei noastre moderne, întrucât de realizarea ei depindea existenţa naţională. Ea s-a construit pe existenţa unei premise - unitatea neamului şi a unei realităţi dramatice - risipirea neamului. Din îngemănarea acestora a rezultat metoda la care a recurs generaţia unirii, şi anume aceea de a pune istoria să lucreze astfel încât risipirea să fie înlocuită cu unitatea. 

Universalitatea artei lui Marcel Chirnoagă

Nichita DANILOV

Universalitatea artei lui Marcel Chirnoagă

… a fost atras nu de latura angelică, ci de latura demonică a lucrurilor, încercând să scoată la lumină o parte din întunericul ce sălăşluieşte-n om. Pe domnia sa nu l-au obsedat îngerii, ci demonii, creaturile diforme ce populează zi de zi, clipă de clipă, gândurile muritorilor, insuflându-le tot felul de patimi (pofte) şi vicii.

pulspulspuls

Nea Măricel, prins la mijloc în ‘şto-uri, de colegi

Nea Măricel, prins la mijloc în ‘şto-uri, de colegi

Iată, stimaţi telespectatori, ce ne trimite un cetitor fidel înregimentat politic, pe poşta rubricuţei, cu Archibald Tănase la adrisant: poza de care se face cea mai mare panaramă în interiorul filialei partidoiului ieşean în ultimele zile! 

Caricatura zilei

Defilare cu distanțare

www.haidalacafeasiceai.ro

Editia PDF

Bancul zilei

O ambulanta goneste pe strazi si, la o intersectie rastoarna si accidenteaza un pieton. Soferul coboara imediat, ridica victima (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.