Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Proiecte UE de pus în vitrină. Restaurarea muzeelor, cea mai mare provocare a administraţiei

GALERIE
Casa Pogor1Casa Pogor anunt inchisCasa Nicu Gane3Casa Dosoftei in renovare1
  • Casa Pogor1
  • Casa Pogor anunt inchis
  • Casa Nicu Gane3
  • Casa Dosoftei in renovare1
- +

 Ferestre spre trecut şi parte din patrimoniul cultural al oraşului, aceşti martori muţi ai dezvoltării Iaşului se numără printre atracţiile turistice ale cetăţii.

Dincolo de paradoxul construirii pe efortul şi cheltuiala înaintaşilor noştri şi neputinţa contemporanilor nu de a ridica altele asemănătoare, ci de a le păstra pe cele moştenite, clădirile monument rămân o provocare. Frumoase, dar pretenţioase în ce priveşte păstrarea lor, aceste valori de patrimoniu, de fapt, se pierd. Celor care ar trebui să le „păzească” nu le pasă prea mult, iar cei care le deţin, de cele mai multe ori, nu au puterea financiară să le redea strălucirea de altă dată. Câte asemenea clădiri din Iaşi au norocul să prindă viaţă ca în vremurile de odinioară? În primul rând, marile edificii, reprezentative pentru Iaşi: Palatul Culturii, Fundaţiunea Universitară „Ferdinand I”/ Biblioteca Centrală Universitară, Palatul Universitar din Copou – chiar dacă renovate într-o perioadă mai lungă decât a fost nevoie pentru construirea lor.

În oraş există şi câteva case vechi, puţine la număr, scoase „la lumină” de oameni cu dare de mână deschişi la minte şi la inimă. Pentru alte imobile care au supravieţuit cel puţin unui război mondial, e nevoie de un ajutor mai consistent, iar acesta tocmai a început să vină din partea administraţiei locale.

Construite de români, refăcute de europeni

Ceva mai timid din partea Primăriei şi mai curajos dinspre Consiliul Judeţean, procesul de refacere a unor clădiri emblematice a început prin intermediul programelor europene de finanţare. Palatul Braunstein şi Baia Turcească sunt cele mai vizibile proiecte ale Municipalităţii, iar Casa Dosoftei şi fostul sediu al Chesturii, ale administraţiei judeţene.

Acestea două din urmă sunt doar „partea vizibilă a aisbergului”. Dacă prima aparţine Muzeului Naţional al Literaturii Române Iaşi, instituţie care cuprinde mai multe clădiri cu valoare istorică, a doua va găzdui o sumedenie de manuscrise, cărţi şi obiecte care au aparţinut mai multor scriitori, mai ales ieşeni. Practic, tot Muzeul Literaturii va fi administrator, deşi destinaţia iniţială era să fie clădire de birouri pentru CJ. Ce a determinat această schimbare?

Muzeele oraşului, casele memoriale şi locurile de importanţă istorică, foarte multe la număr, alcătuiesc moştenirea culturală a Iaşului. Dar, când ţi se oferă o grămadă de bani, mai deschizi un muzeu – cu atât mai mult cu cât altele trei sunt închise din acelaşi motiv: restaurare. Aşa s-a „căpătat” clădirea din spatele Stării Civile cu statutul de muzeu, şi e foarte probabil că aşa va şi rămâne după cei cinci ani în care trebuie să funcţioneze ca atare.

Până la traseul turistic trebuie parcurs traseul birocratic

Pe lângă proiectele mari gestionate acum de CJ, precum Axa rutieră strategică 1 Iaşi-Suceava sau reabilitarea clădirii Spitalului de Copii, muzeele literaturii române care se înnoiesc par nişte pitici. Pentru ele, demersurile au fost iniţiate încă de anul trecut, dar nu toate sunt acum în stadiul de şantier. Marieta Afilipoaie, directorul Direcţiei Proiecte şi Dezvoltare Durabilă, explică foarte concis cum decurg numeroasele etape dintr-un proiect finanţat din fonduri europene: „Sunt paşi procedurali impuşi prin legislaţie sau prin ghidurile specifice. Întâi realizăm proiectul tehnic, obţinem autorizaţia de construire, demarăm procedura de licitaţie pentru execuţia lucrărilor, dirigenţia de şantier, audit, promovare şi publicitate pe proiect, consultanţă în management pentru execuţia lucrărilor. Urmează clarificări pe caietele de sarcini, pe documentaţiile de atribuire, cu contestaţii sau nu. Sintetic, până la darea ordinului de începere a fiecărei lucrări durează cel puţin 10 luni de la semnarea contractului de finanţare”.

Cât priveşte dosarul (aplicaţia) pentru finanţare, durata necesară alcătuirii lui este ceva mai scurtă, însă tot de ordinul lunilor. De multe ori, e necesar un „sprint” decisiv pentru încadrarea în termenul impus de programul prin care se alocă banii. Aşa se explică acele şedinţe extraordinare prin care CJ modifică sau alocă în regim de urgenţă partea de cheltuieli neeligibile, pentru că într-o zi sau două proiectul „cutare” trebuie să fie înregistrat.

De la casa groazei, la Casa Muzeelor

Pentru Casa Muzeelor, cum se va numi clădirea care a găzduit Chestura (Poliţia) oraşului în perioada 1934-1944, iar mai înainte redacţia revistei „Viaţa Românească”, viitorul îi rezerva iniţial să redevină spaţiu de birouri. Consiliul Judeţean cheltuise deja aproximativ opt milioane de lei pentru consolidare, mansardare şi reamenajare când s-a deschis Prioritatea de investiţii 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural, Apel de proiecte POR/2018/5/5.1/7 regiuni/proiecte nefinalizate, din cadrul Axei prioritare 5 – Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural. Altfel spus, Comisia Europeană s-a oferit să refinanţeze obiective care au primit deja bani de la Bruxelles, dar care încă nu s-au finalizat, dacă acestea vor funcţiona ca muzee pentru o perioadă de cel puţin cinci ani. În cazul clădirii de pe strada Vasile Alecsandri nr. 6, CJ nu doar că primeşte înapoi banii investiţi, ci încă o dată pe atât – în total 16,25 milioane de lei (valoarea nerambursabilă). De fapt, surplusul va fi folosit pentru amenajările interioare, absolut necesare pentru ca imobilul să devină muzeu.

De altfel, demisolul avea deja această destinaţie. Aici va fi amenajat Muzeul Pogromului, menit să amintească zilele sângeroase ale sfârşitului lunii iunie a anului 1941, când mii şi mii de ieşeni evrei au fost chemaţi la Chestură. Câteva sute au fost ucişi chiar aici, ceilalţi fiind îmbarcaţi în „trenuri ale morţii” şi deportaţi în lagăre din Transnistria, de unde nu s-au mai întors.

Casa Muzeelor va adăposti, de asemenea, o secţie a literaturii evreieşti în România, una a literaturii române din Basarabia, una dedicată literaturii paşoptise, dar şi ateliere de restaurare şi expoziţii de artizanat. Muzeul Junimii şi spaţiile alocate revistei „Convorbiri literare” vor completa peisajul noului complex muzeal din centrul Iaşului. Inaugurarea este prevăzută pentru începutul lui 2019, respectiv zece ani după lansarea ideii de amenajare a clădirii ca spaţiu al administraţiei judeţene.

Şi închisă, şi nelucrată

Destinaţia Casei Muzeelor va fi repusă în discuţie cu siguranţă după încheierea restaurării Casei Pogor. În cadrul aceleiaşi Axe prioritare 5, Direcţia Proiecte a parcurs întreg traseul care s-a finalizat cu semnarea, la începutul lunii octombrie 2018, a contractului de execuţie în valoare de 5,14 milioane de lei. Întregul proiect va ajunge la 6,5 milioane. Sediu al societăţii literare „Junimea” şi al revistei „Convorbiri literare”, „Casa cu ferestre luminate” – cum i se mai spune monumentului istoric – este afectată de infiltraţiile de apă. Din acest motiv, se va interveni atât la fundaţia clădirii, cât şi la pereţi, acoperiş şi jgheaburi. Nu doar clădirea va „întineri”, dar va fi reamenajată şi curtea (trotuarele şi parcul). Aici va fi creată o zonă destinată spectacolelor în aer liber.

Deşi închis de patru luni şi jumătate, la Muzeul „Vasile Pogor” nu au început lucrările. Acestea sunt programate să dureze doi ani, după care constructorul va garanta lucrarea încă cinci.

Înnoirea bătrânei Case cu arcade

În acest moment, turiştii care vizitează Iaşul nu au acces în Casa Pogor şi în Casa Dosoftei. Dacă Muzeul „Vasile Pogor” încă poate fi admirat la exterior, Muzeul „Sf. Ierarh Dosoftei Mitropolitul” este acoperit de schele de la începutul verii. Acesta din urmă, cunoscut şi sub numele „Casa cu arcade”, va fi complet restaurat până anul viitor. Piatra folosită la zidurile clădirii ce datează din a doua jumătate a secolului al XVII-lea este deteriorată. Va schimbată şi tâmplăria veche din lemn de stejar şi se vor înlocui chiar şi instalaţia electrică şi centrala termică, pentru ca exponatele deosebit de vechi care sunt adăpostite aici să se păstreze în condiţii optime. De altfel, aici funcţionează secţia de literatură veche a MNLR, ca un arc de 240 de ani peste timp – câţi au trecut de la instalarea, aici, a tiparniţei folosite de Mitropolitul Dosoftei. Valoarea totală a proiectului este de 3,67 de milioane de lei. „Pentru unii, poate părea un obiectiv mic, însă este de o mare valoare culturală, având în vedere exponatele care se regăsesc în acest muzeu”, spunea Marieta Afilipoaie la conferinţa de lansare a proiectului.

Al patrulea muzeu pentru Axa 5

Tot pe Axa 5 aşteaptă „la rând” Muzeul „Nicolae Gane”. Este vorba de o casă memorială, valoroasă nu atât pentru arhitectura aproape banală, cât pentru faptul că a aparţinut scriitorului şi omului politic Nicolae Gane, care a ocupat şi funcţia de primar al Iaşului de cinci ori în perioada 1872-1911. Imobilul este în conservare încă din 2006, când a fost închis din cauza structurii de rezistenţă serios afectate. Restaurarea şi reamenajarea clădirii monument istoric, pentru reintroducerea lui în circuitul turistic au fost evaluate la circa 6 milioane de lei. Proiectul se află în etapa de precontractare a finanţării. În această fază, Consiliul Judeţean trebuie să transmită Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Nord-Est toate documentele necesare pentru semnarea contractului de finanţare. (Radu MEŞNIŢĂ)

Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro şi Ziarul de Iaşi în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination“, cofinanţat de UE prin DG Regio. Informaţiile prezentate nu reprezintă poziţia oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine autorului şi publicaţiei.

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri