anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

sambata, 11.07.2020

Promisiunile unui preşedinte

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Evaluarea pozitivă ce va însoţi eventuala ridicare a MCV nu va influenţa direct poziţiile guvernelor naţionale în dosarul Schengen, dar probabil că va exercita o anumită presiune.

Vizita lui Jean-Claude Juncker la Bucureşti a fost un eveniment important, mai ales că printre cuvintele-cheie s-au numărat eliminarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) pe reforma justiţiei şi lupta anticorupţie, respectiv primirea ţării noastre în spaţiul Schengen. Domnul Juncker îşi poate permite să fie sincer: nu-şi mai doreşte mare lucru în politică, pentru că le-a avut cam pe toate; nu se teme de controlul democratic al opiniei publice din UE, pentru că el nu prea există. Aşadar, merită urmărite ideile sale despre emanciparea României în clubul european.

Actualul preşedinte al Comisiei Europene nu se poate delimita pe faţă de opţiunea predecesorului său, J.M. Durão Barroso, în privinţa MCV. Lumea era, pe atunci, îngrijorată de situaţia României şi Bulgariei, pe care o percepea - greşit - ca fiind o întârziere temporară pe un drum cu o singură direcţie şi un singur sens. Apoi, dat fiind caracterul interguvernamental al deciziei în privinţa admiterii în spaţiul Schengen, comisia Barroso şi-a închipuit că prin MCV (pe care îl controla ea însăşi) ar putea influenţa, în momentul potrivit, opţiunea guvernelor mai reticente să deschidă porţile spaţiului de liberă circulaţie pentru români şi bulgari.

Din păcate, calculele lui Barroso s-au dovedit greşite. Pe fondul crizei economico-financiare (dar nu doar din această cauză), Comisia şi-a pierdut mult din prestigiu şi relevanţă, ceea ce i-a diminuat serios influenţa în numeroase dosare. Nici primii ani ai lui Juncker nu au fost mai generoşi: executivul comunitar nu are altă soluţie decât să repete la nesfârşit placa satisfacerii de către cele două ţări a criteriilor tehnice pentru Schengen, în timp ce rapoartele MCV oferă, an de an, guvernelor naţionale motive pentru a amâna decizia politică. Noul preşedinte şi-a dat seama rapid că poziţia sa este fragilă, mai ales că pericolul xenofob-eurofob a făcut ca guvernele să devină mai rezervate şi la alte capitole ale integrării. Pentru Comisie, o instituţie ce caută mereu să-şi întărească influenţa, e o situaţie neplăcută.

Acum, însă, o nouă fereastră de oportunitate pare să se deschidă. Opinia publică europeană este mult mai îngrijorată de situaţia din Ungaria şi Polonia, unde democraţia se degradează vizibil. Pentru liderii politici din Vest, grupul de la Visegrád a devenit sursa de enervare numărul unu. Juncker poate argumenta că a venit momentul ca România şi Bulgaria să fie scoase din carantină, mai ales că în ultima vreme nu au provocat mari probleme. Evaluarea pozitivă ce va însoţi eventuala ridicare a MCV nu va influenţa direct poziţiile guvernelor naţionale în dosarul Schengen, dar probabil că va exercita o anumită presiune.

Totuşi, cel mai bun argument în favoarea eliminării MCV este, până la urmă, intuiţia că Uniunea se va stratifica oricum, în următorii ani. Presupunând că va formula propunerea, Juncker nu va sugera că România şi Bulgaria ar fi atins un nivel încântător - nici vorbă, un om cu experienţa lui nu poate fi păcălit -, ci mai degrabă că tema nu mai este atât de interesantă pentru Vestul continentului. Cu sau fără metafora celor două sau mai multe viteze (sau ritmuri), stratificarea UE se va produce oricum. S-ar putea vedea consemnate în plutonul secund ţările predispuse la încălcarea normelor statului de drept sau la politici economice iresponsabile, fără a mai fi nevoie de rapoarte ale Comisiei.    

Domnul Juncker nu pare entuziasmat de teoria potrivit căreia monitorizarea şi intervenţiile de la Bruxelles pot inspira, la nesfârşit, mari progrese în sistemele de justiţie din Estul blocului european. Nu vom avea parte de o negare explicită a ei, pentru că e vorba de o competenţă explicită a Comisiei. De asemenea - din nou, e puţin probabil să auzim critici dechise din partea lui - ideea menţinerii controalelor la frontieră pentru a forţa cetăţenii români şi bulgari să le ceară propriilor conducători mai multă democraţie a fost, din start, un efort stupid şi lipsit de onestitate. Stupid, pentru că aşteptarea la gherete nu te face să ceri mai mult: după primii trei-patru ani, de încercare, era cazul ca barierele să fie înlăturate. Lipsit de onestitate, pentru că unii lideri occidentali au prezentat măsura ca şi cum ar fi întemeiată pe grija pentru siguranţa şi confortul alegătorilor lor. Aşa cum ştim, însă, chiar dacă românii şi bulgarii mai aşteaptă în faţa gheretei, siguranţa şi confortul vest-europenilor nu prea s-au îmbunătăţit, din 2007 încoace. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Binele propriu şi răul altora

Nicolae GRECU

Binele propriu şi răul altora

La fel ca predecesoarea sa de acum 46 de ani, Politehnica actuală nu vrea degringolada unei glorii de altădată, ci propria-i salvare.

Filmuletul zilei

opinii

Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

Eugen MUNTEANU

Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

Autorul continuă relatarea, începută în episodul trecut, a unui eveniment istoric unic, la care a avut şansa să participe, ca martor: luarea cu asalt, de către manifestanţi, a sediului central al Securităţii din fosta Germanie comunistă (RDG).

Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

pr. Constantin STURZU

Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

Poate un creştin, în lume fiind, să ajungă la măsura sfinţeniei? Desigur, nimic nu-l împiedică. Mărturie ne sunt sinaxarele şi nu numai. Dar cineva care trăieşte în păcate grele poate săvârşi fapte comparabile cu cele ale unui pustnic care trăieşte în rugăciune şi în asceză aspră? Greu de închipuit aşa ceva. 

Nostalgii

Alexandru CĂLINESCU

Nostalgii

Toată zona - cartierul se numeşte La Goutte d Or - e de altfel multietnică. E aglomeraţie şi pe trotuare, şi pe stradă. Când ajung la Barbès autobuzele se târâie, se produc ambuteiaje îngrozitoare, rişti - dacă mergi la Gara de Nord - să pierzi trenul. Întreg cartierul rămâne o enclavă, musulmană şi africană, în plin Paris. O enclavă care avea, în Tati, un punct de reper...

pulspulspuls

Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

Pentru că ieri am rămas restanţi în ce priveşte votul din forul de conducere al filialei în privinţa desemnării noului candidat la premărie, în persoana madamei cu Camelii, haideţi să vă amărâm olecuţă sâmbăta de dimineaţă cu chestiuni sălcii ale politichiei. 

Caricatura zilei

Probleme între frați

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.