Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Propunere de înfiinţare a unui muzeu al satului la Iaşi în zona Copou
Consilierul local Victor Bejan propune înfiinţarea muzeului pe arealul cuprins între stadionul din Copou şi clădirea Garnizoanei. Aducerea caselor din Basarabia, Bucovina şi Moldova ar apropia Iaşul de statutul de capitală regională. Ce părere aveţi?
Cartierul Copou a fost dintotdeauna un cartier select al Iaşului. În acest areal, încă de la începutul secolului al XIX-lea, au fiinţat edificii de cultură, dar şi case de locuit ale protipendadei ieşene, clădiri de o frumuseţe deosebită: Jockey-Club, Casa Iamandi, Casa Negruzzi, Casa Prăjescu, Casa Cantacuzino, Casa Adamachi, Casa Kogălniceanu. Unele sunt prezente şi astăzi, cu o arhitectură ce aminteşte de Paris sau de Viena, în care au trăit oameni de valoare, boieri, dregători, profesori universitari, scriitori, oameni de ştiinţă şi oameni de artă care au făcut cinste ţării.
Zona Copoului a fost, pe tot parcursul istoriei Iaşului, un loc de promenadă. Fie tineri, fie bătrâni, fie vară, fie iarnă, cetăţenii Iaşului dintotdeauna, la sfârşit de săptămână, vin din toate colţurile oraşului la plimbare în Copou.
Bulevardul Copou, în urmă cu o sută de ani, era permanent străbătut de trăsuri sau caleşti vara şi sănii iarna. Ca şi atunci, şi azi Copoul oraşului celor şapte coline a rămas cel mai romantic loc din România.
Ţinând seama de toate acestea, considerăm că zona Copoului trebuie să rămână un loc special, un centru istoric, de cultură, de promenadă, de odihnă şi de reculegere. Trebuie să primeze construcţiile cu o arhitectură specifică zonei, să se dezvolte în continuare spaţii de promenadă, dar şi să se realizeze muzee şi monumente, instituţii de cultură, artă şi de învăţământ.
În aceste condiţii, considerăm că este oportună realizarea Muzeului Satului în zona Copoului, cel mai indicat loc din Iaşi pentru acest complex de cultură şi civilizaţie românească.
Prin înfiinţarea Muzeului Satului la Iaşi se încearcă să se pună în evidenţă zestrea etnografică a poporului român pe de o parte, pe de altă parte să se conserve mărturii cu privire la civilizaţia ţărănească din zona Moldovei, a Basarabiei şi a regiunii Cernăuţi.
Ar fi pentru prima dată când la Iaşi, în Moldova şi în România, se va realiza un muzeu cu aceste atribute. La atelierele de creaţie prezente la muzeu se vor pune în evidenţă o serie de meşteşuguri în parte dispărute, astfel ca tânăra generaţie să le cunoască şi chiar să poată să le practice. Pot fi amenajate ateliere de împletituri, de cusături, ţesături, olărit, pictură de icoane pe sticlă sau pe lemn, tâmplărie, potcovărie etc. Aceste ateliere vor avea şi standuri de expoziţie, dar şi de vânzare.
Pe aleile acestui muzeu vor circula şi câteva trăsuri pe timpul verii şi sănii, iarna. Grajdurile şi atelierele de reparaţii ale atelajelor vor fi amplasate în incinta complexului, dând un farmec în plus acestui muzeu în aer liber.
Toate festivalurile, târgurile, simpozioanele, concertele cu caracter folcloric, ce ar fi fost realizate în diferite locaţii din Iaşi, se vor organiza la acest muzeu. Cazarea participanţilor ar avea loc chiar în hotelul sau căminul muzeului.
Locaţia va fi în cartierul Copou, pe strada George Coşbuc, în capătul străzii Dumbrava Roşie, pe locul unde în momentul de faţă există o unitate militară, precum şi Penitenciarul Iaşi, care în timp vor fi dezafectate.
Tot pe acelaşi amplasament se va realiza o parcare subterană, imperios necesară în zonă. Supraterenul acestei parcări se pretează la construcţia unei părţi din Muzeul Satului, unde ar exista clădiri relativ uşoare, teatru în aer liber etc.
Consider că altă zonă pentru amplasarea acestui muzeu nu este recomandată. Pe lângă argumentele prezentate mai sus, menţionez şi faptul că prin concentrarea la acest muzeu a mai multor obiective de interes cultural şi istoric, cu un număr mare de evenimente preconizate, această locaţie este binevenită deoarece este amplasată într-o zonă centrală a Iaşului, cu multiple zone de acces.
Alte clădiri: case ţărăneşti specifice fiecărei zone din ţară, biserică, teatru în aer liber, han, restaurante cu specific românesc, hotel şi cămin, sală polivalentă pentru conferinţe, festivaluri, expoziţii, zone în aer liber pentru expoziţii şi târguri: Târgul de oale „Cucuteni 5000“, Târgul meşteşugarilor, Festivalul de cântec şi dans popular (vezi Festivalul „Românaşul“, Festivalul „Cătălina“), târg de produse alimentare tradiţionale etc.
În momentul de faţă, festivalurile şi târgurile enumerate sunt organizate în diferite locuri din iaşi, neadecvate fie din cauza mărimii, destinaţiei , fie din cauza accesului către locaţia respectivă. Dau exemplul Târgului de oale „Cucuteni“, de obicei amplasat în Parcul Copou, parc cu o rezonanţă naţională legată de Eminescu, poezie, contemplaţie, romantism şi pietate, sau a Târgului de produse alimentare tradiţionale, organizat pe pietonalul Ştefan cel Mare, în preajma Mitropoliei şi a Bisericii Trei Ierarhi.
Muzeul etnografic al Moldovei poate fi transferat de la Palatul Culturii, având locul cel mai nimerit în acest spaţiu. Muzeul fiinţează din anul 1954 la Palatul Culturii, când a fost transferat de la catedra de etnografie a Univeristăţii „Al.I. Cuza“. Muzeul este situat la etajele I şi II ale Palatului, având săli în care sunt prezentate ocupaţiile tradiţionale de bază: agricultura, viticultura, creşterea animalelor, colecţii de instalaţii populare din lemn (cea mai veche colecţie cu acest profil din România).
Muzeul etnografic al Moldovei şi-ar avea locul la Muzeul Satului, unde toate colecţiile ar fi mult mai bine puse în valoare. Acest muzeu ar reuni şi ar demonstra identitatea noastră comună cu românii din Basarabia şi zona Cernăuţi, ar pune în evidenţă acelaşi port, aceleaşi tradiţii, cântece, dansuri şi obiceiuri, demonstrând încă o dată că Iaşul a fost şi este un creuzet al ideii naţionale. Ar dezvolta pentru tânăra generaţie abilităţi meşteşugăreşti. Ar dezvolta gustul pentru muzica şi dansurile populare româneşti, pentru portul şi tradiţiile noastre strămoşeşti.
Dr. Victor Bejan, consilier municipal
Cuvinte cheie: + pledoarie, muzeu al satului, iaşi
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Expoziţie de enciclopedii la BCU Iaşi, sub titlul “Universul într-o carte”
Permis reţinut în vederea anulării: mergea beat criţă cu maşina prin sat
S-a aprobat o nouă majorare de tarife la CFR Călători. Intră în vigoare luni
Guvernul PSD și Antibiotice Iași: un parteneriat strategic pentru sănătatea românilor (P)
Diana Şoşoacă: Mă gândesc foarte serios să candidez la primăria Iaşiului. Cred că voi candida
Doliu la Tribunalul Iaşi. „A fost un accident”. O judecătoare abia pensionată a murit la 54 de ani
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Angajat al Primăriei Timișoara, prins de primar copiind la examen cu o cască (P)
Lecția de demagogie politică: Episodul moțiunii de cenzură împotriva Ministerului Agriculturii (P)
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |