Prima iniţiativă face referire la achiziţionarea a două staţii de filtrare a aerului la un cost de 200.000 euro/bucata. Consilierul local Etienne Ignat a propus ca aceste staţii să fie montate în două zone cunoscute pentru un nivel ridicat de praf, respectiv Podul de Piatră şi Bularga.

„Aceste aparate au rolul de a purifica aerul. Ele filtrează aerul pe o suprafaţă de 250.000 mp, cu o eficienţă de 95% şi puri­fică o cantitate de 12.000 metri cubi pe oră“, a declarat Ignat.

El a adăugat că raza de acţiune a staţiilor este de 200 metri şi a propus finanţarea achiziţiei din fondul de rezervă al Primăriei.

Proiectul, iniţiat alături de consilierul Răzvan Timofciuc (PNL), ar urma să fie promovat în deliberativul local în cadrul unei şedinţe extraordinare.

„Să spui că aduci două filtre de aer şi ai rezolvat problema calităţii aerului este cel puţin o glumă de desene animate şi nu exagerez când spun acest lucru. Nu există nicăieri în lume, la un oraş de talia Iaşului, să spui că tot aerul intră printr-o gură de filtrare şi iese pe nu ştiu unde. E o joacă, o copilărie, şi, din punctul meu de vedere, ca şi reprezentant al comunităţii, ca şi consilier local, să ieşi în spaţiul public cu aşa ceva, te lasă oarecum rece“, a fost replica primarului Mihai Chirica.

La nivel naţional, prima staţie de filtrare a aerului a fost montată în anul 2014 la Timişoara. Scopul Primăriei a fost de a amplasa staţia pentru filtrarea aerului în zone unde sunt deschise şantiere edi­litare. La începutul acestui an, presa timişoreană a scris că staţia „a fost uitată“ de autorităţi într-un cartier periferic, după ce a fost relocată o singură dată.

„Poate ieşim împreună în weekend“

O altă propunere a liberalilor a vizat amenajarea unui parc de circa 60 ha în zona C.A. Rosetti - Moara de Vânt. Potrivit deputatului Marius Bodea, investiţia ar ajunge la circa 20 milioane euro. Liberalul a susţinut că pot fi făcute amenajări precum terenuri de sport, un parc de skate-uri, un parc de cercetaşi, un colţ de grădină japoneză, un circuit de jur-împrejur pentru biciclete, trasee mountain-bike şi zone verzi cu mobilier specific.

„Scopul acestui parc de 60-100 ha este să fie un «plămân» folositor al Iaşului la nişte dimensiuni care să permită oamenilor să respire în intimitate, să nu se dea toţi umăr în umăr, cum se întâmplă acum în Copou“, a spus Marius Bodea.

El a adăugat că actualele parcuri ale Iaşului sunt insuficiente pentru nevoile oraşului.

„Domnului Bodea aş putea să-i reamintesc că C.A. Rosetti este zonă de agrement în momentul de faţă, îl invit poate ieşim împreună în weekend să vedem cetăţenii care se bucură de prezenţa acesteia, nu de astăzi sau de ieri, ci de foarte multă vreme“, a comentat Chirica.