Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Prorector: România riscă să devină o colonie tehnologică sau ştiinţifică

GALERIE
Daniel David
  • Daniel David
- +

România riscă să devină o colonie tehnologică sau ştiinţifică deoarece nu are multe universităţi prezente în clasamente internaţionale, avertizează prorectorul cu cercetarea al Universităţii ”Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca, Daniel David.

Daniel David a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că în România finanţarea nu se face, încă, pe baze competitive şi nu există un program de susţinere a excelenţei.

„Anul acesta, rankingul QS a atras atenţia după ce, anul trecut au fost cinci universităţi româneşti în top 1000 în acest clasament, iar acum au rămas două. Este un pericol foarte mare şi, ce nu se înţelege la nivel naţional, este că orice ţară care nu are trei, patru, cinci universităţi de tip world class, în rankinguri internaţionale, are riscul să devină o colonie tehnologică sau ştiinţifică şi să ia de la alţii, nefiind capabilă să genereze ea lucruri noi, să producă schimbări. Ar trebui să fim atenţi la aceste modificări, deoarece ne spun că deşi universităţile româneşti cresc, alţii din jurul nostru cresc mai mult şi mai repede. Poziţia noastră în rankinguri este determinată nu de scorul nostru, ci de scorul nostru comparat cu al altora. Dacă alte ţări au politici de dezvoltare academică, înţelegând că o ţară fără câteva universităţi de tip world class nu poate fi competitivă, noi nu înţelegem asta. La noi, finanţarea vine încă nu pe baze competitive, nu avem un program de susţinere a excelenţei, iar neavând aceste lucruri, nu trebuie să ne mire că universităţile româneşti merg mai jos în rankinguri, încep să nu se vadă”, a spus David. Acesta a explicat că, în România, cu structura actuală a legislaţiei, o universitate nu poate face head hunting, nu poate vâna creiere, nu paote aduce cercetători foarte buni din străinătate, în timp ce alte universităţi din alte ţări pot face acest lucru, iar în SUA este o chestiune curentă.

„Legislaţia este proastă şi contraperformantă, iar subfinanţarea este o prezenţă constată, care ne afectează foarte mult. Prin faptul că nu avem suficienţi bani, nu putem angaja suficienţi profesori pentru câţi studenţi avem. Un profesor trebuie să facă nu o normă de 6-10 ore, ci una de 16 ore, ori dacă îi cer unui coleg să predea 16 ore, cum să îi mai cer să facă cercetare sau relaţii cu societatea pe linia inovării şi antreprenoriatului? Dacă noi am angaja mai mulţi profesori am intra în incapacitate de plată”, a subliniat prorectorul UBB.

Daniel David a susţinut că, în universităţi, cercetarea nu este susţinută constant, nefiind nevoie de bani pentru salarii, ci pentru infrastructura de cercetare. „În România sunt foarte multe universităţi, dar nu trebuie să intre toate în rankinguri internaţionale. Suntem ca la fotbal, sunt mai multe ligi, fiecare având rolul ei social. Nu trebuie să fie toate în Liga Campionilor, dar în România nu se înţelege acest lucru. Toate cele 40-60 de universităţi au pretenţia că pot intra în rankingurile internaţionale, dar nu au cum să intre. Ministerul Educaţiei nu are o politică de diferenţiere, unele universităţi având un rol local, altele fiind regionale sau naţionale, dar trei – patru trebuie să asigure competitivitate şi să primească finanţare în plus”, a menţionat Daniel David.

Prorectorul UBB consideră că ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, are posibilitatea de a corecta problemele pentru mediul academic, astfel că cere acesteia mai multe măsuri. „Cer ministrului Educaţiei un fond special pentru susţinerea excelenţei pentru trei-cinci universităţi, pentu a deveni mai competitive. Apoi aş cere modificări fundamentale la Legea Educaţiei astfel încât să avem o finanţare de bază pentru infrastructura de cercetare, să avem posibilitatea de face angajări şi prin politica de head hunting, controlat, cu o comisie internaţională. De asemenea, trebuie pus un accent mai mare pe modul în care este prezentată norma academică, să fie clară componenta de educaţie şi de cercetare, acum este o ambiguitate. Mai cer o coordonare cu criteriile ARACIS, o finanţare să putem îndeplini, prin numărul de cadre didactice, într-un program, cerinţele ARACIS. Sunt lucruri simple care se pot face cu bunăvoinţă în câteva luni”, a conchis Daniel David.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri