anunturi
grandchef
mineralia
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

sambata, 25.06.2022

Prorector: România riscă să devină o colonie tehnologică sau ştiinţifică

GALERIE
Daniel David
  • Daniel David
- +

România riscă să devină o colonie tehnologică sau ştiinţifică deoarece nu are multe universităţi prezente în clasamente internaţionale, avertizează prorectorul cu cercetarea al Universităţii ”Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca, Daniel David.

Daniel David a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că în România finanţarea nu se face, încă, pe baze competitive şi nu există un program de susţinere a excelenţei.

„Anul acesta, rankingul QS a atras atenţia după ce, anul trecut au fost cinci universităţi româneşti în top 1000 în acest clasament, iar acum au rămas două. Este un pericol foarte mare şi, ce nu se înţelege la nivel naţional, este că orice ţară care nu are trei, patru, cinci universităţi de tip world class, în rankinguri internaţionale, are riscul să devină o colonie tehnologică sau ştiinţifică şi să ia de la alţii, nefiind capabilă să genereze ea lucruri noi, să producă schimbări. Ar trebui să fim atenţi la aceste modificări, deoarece ne spun că deşi universităţile româneşti cresc, alţii din jurul nostru cresc mai mult şi mai repede. Poziţia noastră în rankinguri este determinată nu de scorul nostru, ci de scorul nostru comparat cu al altora. Dacă alte ţări au politici de dezvoltare academică, înţelegând că o ţară fără câteva universităţi de tip world class nu poate fi competitivă, noi nu înţelegem asta. La noi, finanţarea vine încă nu pe baze competitive, nu avem un program de susţinere a excelenţei, iar neavând aceste lucruri, nu trebuie să ne mire că universităţile româneşti merg mai jos în rankinguri, încep să nu se vadă”, a spus David. Acesta a explicat că, în România, cu structura actuală a legislaţiei, o universitate nu poate face head hunting, nu poate vâna creiere, nu paote aduce cercetători foarte buni din străinătate, în timp ce alte universităţi din alte ţări pot face acest lucru, iar în SUA este o chestiune curentă.

„Legislaţia este proastă şi contraperformantă, iar subfinanţarea este o prezenţă constată, care ne afectează foarte mult. Prin faptul că nu avem suficienţi bani, nu putem angaja suficienţi profesori pentru câţi studenţi avem. Un profesor trebuie să facă nu o normă de 6-10 ore, ci una de 16 ore, ori dacă îi cer unui coleg să predea 16 ore, cum să îi mai cer să facă cercetare sau relaţii cu societatea pe linia inovării şi antreprenoriatului? Dacă noi am angaja mai mulţi profesori am intra în incapacitate de plată”, a subliniat prorectorul UBB.

Daniel David a susţinut că, în universităţi, cercetarea nu este susţinută constant, nefiind nevoie de bani pentru salarii, ci pentru infrastructura de cercetare. „În România sunt foarte multe universităţi, dar nu trebuie să intre toate în rankinguri internaţionale. Suntem ca la fotbal, sunt mai multe ligi, fiecare având rolul ei social. Nu trebuie să fie toate în Liga Campionilor, dar în România nu se înţelege acest lucru. Toate cele 40-60 de universităţi au pretenţia că pot intra în rankingurile internaţionale, dar nu au cum să intre. Ministerul Educaţiei nu are o politică de diferenţiere, unele universităţi având un rol local, altele fiind regionale sau naţionale, dar trei – patru trebuie să asigure competitivitate şi să primească finanţare în plus”, a menţionat Daniel David.

Prorectorul UBB consideră că ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, are posibilitatea de a corecta problemele pentru mediul academic, astfel că cere acesteia mai multe măsuri. „Cer ministrului Educaţiei un fond special pentru susţinerea excelenţei pentru trei-cinci universităţi, pentu a deveni mai competitive. Apoi aş cere modificări fundamentale la Legea Educaţiei astfel încât să avem o finanţare de bază pentru infrastructura de cercetare, să avem posibilitatea de face angajări şi prin politica de head hunting, controlat, cu o comisie internaţională. De asemenea, trebuie pus un accent mai mare pe modul în care este prezentată norma academică, să fie clară componenta de educaţie şi de cercetare, acum este o ambiguitate. Mai cer o coordonare cu criteriile ARACIS, o finanţare să putem îndeplini, prin numărul de cadre didactice, într-un program, cerinţele ARACIS. Sunt lucruri simple care se pot face cu bunăvoinţă în câteva luni”, a conchis Daniel David.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Ce urmează după David?

Nicolae GRECU

Ce urmează după David?

Va rămâne copilul minune din înotul românesc un star nemuritor, rece şi singur sau va fi pionul unei emulaţii atât de necesare în sportul autohton?

opinii

Curentul latinist şi configurarea conştiinţei identitare româneşti moderne (IV)

Eugen MUNTEANU

Curentul latinist şi configurarea conştiinţei identitare româneşti moderne (IV)

Ideile învăţaţilor ardeleni privitoare la originea romană a poporului român şi la caracterul latin al limbii române au fost receptate şi împărtăşite şi de păturile cultivate ale societăţii din Moldova şi Valahia, contribuind la accelerarea procesului de modernizare, în sensul occidentalizării.

Cât de eficiente sunt pieţele?

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Cât de eficiente sunt pieţele?

Titlul este extrem de îndrăzneţ deoarece dialectica privind eficienţa sau ineficienţa pieţelor se găseşte permanent într-un impas. Sistemele complexe nu pot fi înţelese dintr-o perspectivă simplistă. Interogaţia poate fi încadrată în ceea ce Andrei Pleşu numea întrebări „mari” sau „ruseşti”, ceea ce poate conduce spre un drum fără oprire. 

Franţa, în echilibru fragil

Alexandru CĂLINESCU

Franţa, în echilibru fragil

Dezavuarea lui Macron şi a politicii sale este fără echivoc. Partidul preşedintelui LREM (La République En Marche) a fost din capul locului o construcţie artificială, o ficţiune. LREM a canibalizat cele două mari partide tradiţionale de la dreapta şi de la stânga (...). Reformele pe care le promitea Macron au rămas, aproape toate, literă moartă. Preşedintele a preferat să apeleze la ceea ce se numeşte „democraţie directă”, organizând dezbateri naţionale (ineficiente) şi înfiinţând organisme artificiale („Convenţia cetăţenească pentru climat” - „cetăţenesc” este un cuvânt magic, sugerând racordarea la tradiţia republicană).

pulspulspuls

Acţiunea Autobuzul la filiala unui partid din Iaşi: crosul poştaşilor la votarea de azi

Acţiunea Autobuzul la filiala unui partid din Iaşi: crosul poştaşilor la votarea de azi

Foială mare de câteva zile la poştalionul ieşean, stimaţi telespectatori. Motivul: nu vreo chestiune profesională sau vreun eveniment legat de instituţiune, ci cu totul altceva: faptul că şeful de la Iaşi, un locotenent de-al menajerului de oraş Grămadă, va candida la alegerile pemepiste din filiala judeţeană, alegeri care au loc chiar astăzi. 

Caricatura zilei

Tik Tok Yoga

Editia PDF

Bancul zilei

Doctorul, panicat de o spargere de teava, suna repede instalatorul: -Hai, te rog, urgent, toata pivnita e inundata din cauza un (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.