Numai pe publi24.ro, într-o singură zi, ieri, existau aproape 26.450 de anunțuri la categoria matrimoniale, dintre care 744 erau din județul Iași. Dacă aceste servicii ar fi fiscalizate la nivelul salariului mediu, statul român ar încasa peste 32 de milioane de lei anual (6,5 milioane euro) doar din acest județ, fără a include alte platforme online sau canale alternative, ceea ce înseamnă că pierderile reale ar putea fi mult mai mari. Bucureștiul conduce detașat, cu aproape 5.900 de anunțuri pe aceeași platformă, ceea ce s-ar traduce într-o pierdere de aproximativ 260 milioane de lei anual, demonstrând că fenomenul nu doar că există, dar funcționează chiar sub ochii autorităților centrale. Capitala este urmată de Cluj și Timiș.

O realitate: fenomenul există, produce mulți bani, dar nefiscalizați

Legalizarea prostituției a revenit în atenția publică printr-un proiect de lege inițiat recent de deputatul Ion Iordache, semnat de alți 18 parlamentari. Inițiativa a stârnit reacții puternice. Patriarhia Română a cerut ferm respingerea proiectului, pe motiv că prostituția reprezintă o formă gravă de exploatare și tranzacționare a trupului omenesc în scop financiar.

Dincolo de dezbaterea morală, proiectul pleacă de la o realitate greu de contestat: fenomenul există, este vizibil și produce bani, foarte mulți bani, care nu sunt fiscalizați. Pentru a avea un reper concret: pierderile estimate de „Ziarul de Iași” doar de pe un singur site, peste un miliard de lei anual, adică aproximativ 200 milioane de euro, ar putea acoperi, spre exemplu, aproape trei sferturi din costul Catedralei Mântuirii Neamului.

Analiză ZDI: ce se vede doar pe un site

Tocmai pentru a înțelege dimensiunea fenomenului, am făcut analiza unui singur site de anunțuri, nu a întregii piețe. Alegerea nu este întâmplătoare: scopul nu este exagerarea cifrelor, ci demonstrarea faptului că amploarea este uriașă chiar și în cea mai conservatoare variantă.

Pe publi24.ro, ieri, erau active aproape 26.450 de anunțuri la categoria matrimoniale, iar o căutare explicită după termenul „escortă” returna aproape 21.000 de rezultate. Distribuția anunțurilor arată clar unde este concentrată activitatea: Bucureștiul, chiar sub ochii premierului Ilie Bolojan, se afla detașat pe primul loc, cu 5.906 de anunțuri active, dar pe alte site-uri distribuția pe județe ar putea fi totuși diferită. Capitala este urmată de Cluj cu 1.586 de anunțuri, Timiș cu 1.547, Brașov cu 1.256 și Constanța cu 1.214. În Prahova erau ieri 974 de anunțuri, în Dolj 920, în Argeș 871, Bihor 770, iar în Iași erau 744 de anunțuri.

Însă Publi24 nu este un site dedicat exclusiv acestui tip de servicii, ci unul generalist. În paralel, există zeci de platforme specializate, unde aceleași persoane își publică simultan anunțurile pentru a-și crește vizibilitatea, iar unele dintre acestea ajung la zeci de mii de afișări, în special în marile orașe.

Cum s-ar traduce aceste anunțuri în pierderi fiscale

Pentru a evalua pierderile bugetare, am făcut o comparație cu veniturile oficiale din economie. Potrivit INS, în octombrie 2025 salariul mediu brut a fost de 9.152 lei, iar salariul mediu net a fost de 5.492 lei. Diferența de 3.660 de lei reprezintă taxe și contribuții care ajung lunar la stat pentru fiecare loc de muncă fiscalizat. În cazul salariului minim, brutul este de 4.050 lei, iar netul de 2.574 lei, ceea ce înseamnă că statul încasează 1.476 lei lunar pentru fiecare angajat. Este greu de crezut însă că un fenomen de asemenea amploare ar funcționa la nivelul salariului minim, motiv pentru care analiza principală este raportată la salariul mediu, dar și varianta minimă rămâne relevantă pentru comparație.

Aplicând suma de 3.660 lei pe lună pentru fiecare anunț activ, pierderile anuale din București depășesc 260 de milioane lei, în timp ce în Cluj acestea ajung la aproape 70 de milioane lei, în Timiș la 68 de milioane lei, în Brașov la 55 de milioane lei, iar în Constanța la 53 de milioane lei. Sume mari la bugetul statului s-ar strânge și în Prahova: aproape 43 milioane lei, în Dolj peste 40 milioane lei, în Argeș 38 milioane lei, în Iași circa 33 milioane lei, în timp ce în Galați suma ar ajunge la 30 milioane lei, iar în Bacău la peste 25 milioane lei.

La nivel național, pierderea estimată depășește 1,16 miliarde de lei pe an, calculată doar pe baza unui singur site. Chiar și în varianta raportării la salariul minim, statul pierde peste 468 milioane de lei anual (93 milioane euro), tot dintr-o singură platformă, ceea ce arată că dimensiunea reală a fenomenului este uriașă.

În Nota de fundamentare a proiectului de lege, inițiatorii susțin că reglementarea ar aduce venituri de aproximativ 150 de milioane de lei anual, fără cheltuieli majore suplimentare. Comparativ cu realitatea din mediul online, estimarea de 150 de milioane de lei pare mult sub nivelul potențial real. Proiectul prevede că prostituția să fie practicată doar de persoane fizice autorizate, sub codul CAEN 9699, cu controale medicale periodice, autorizare locală pe 12 luni, obligații fiscale clare, sancțiuni severe pentru proxenetism și trafic de persoane, precum și protecția strictă a datelor medicale și personale.

Patriarhia spune „Nu”

Patriarhia Română respinge categoric proiectul, avertizând că legalizarea nu va duce la eradicarea traficului de persoane.

„Patriarhia Română îşi exprimă îngrijorarea profundă şi dezaprobarea faţă de iniţiativa care vizează legalizarea prostituţiei, considerând că un asemenea demers este incompatibil cu învăţătura de credinţă ortodoxă şi cu respectarea demnităţii persoanei umane”, se arată în comunicatul BOR.

Susținătorii inițiativei atrag însă atenția că, în lipsa unei reglementări, statul nu doar că pierde bani, ci abandonează complet controlul asupra unui fenomen care se desfășoară la vedere.

Publicitate și alte recomandări video