Protecţia solară ne poate feri de arsuri, dar şi de cancer
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

vineri, 06.08.2021

Protecţia solară ne poate feri de arsuri, dar şi de cancer

GALERIE
insolatie
  • insolatie
- +

Cristina Manole, 24 ani, Iaşi: „Vă scriu pentru că îmi doresc să merg la mare cu prietenii şi tot discutând cu aceştia despre pregătiri, toţi au menţionat pe lista lor de cumpărături crema de protecţie solară. Recunosc că eu nu am prea folosit-o, doar din când în când, de la prieteni. Înţeleg că ea ne protejează împotriva razelor ultraviolete, dar niciodată nu am înţeles cum se alege factorul de protecţie şi care este, efectiv, impactul soarelui asupra pielii, dacă nu foloseşti o astfel de cremă. I-am întrebat pe toţi cei din anturajul meu, dar nimeni nu a ştiut să-mi explice. În anii anteriori nu mi-am pus aceste probleme dar, după atâtea luni de restricţii, mă gândesc că este bine să am grijă, preventiv, de sănătatea mea. De aceea, vă rog să-mi explicaţi de ce avem nevoie de cremă pentru protecţie solară, ce număr trebuie să cumpăr şi ce s-ar putea întâmpla, dacă stau la soare fără cremă“.

Dr. Corneliu Dobre, medic primar dermatolog, Clinica de Dermatologie, Spitalul Clinic de Urgenţe „Sf. Spiridon“: „Mă bucur că ati pus această întrebare pentru că am remarcat că puţine persoane ştiu cum şi de ce trebuie să folosească crema pentru protecţie solară. Dacă am cunoaşte mai bine impactul soarelui asupra pielii, am înţelege necesitatea utilizării protecţiei solare. Soarele trimite spre Pământ toate tipurile de radiaţii, printre care cele ce ne interesează în situaţia actuală sunt: lumina vizibilă, radiaţia infraroşie (căldura) şi radiaţiile ultraviolete (care stimulează celulele melanice din piele să producă pigmentul de protecţie împotriva UV (melanina).

Atmosfera este cea care ne protejează (absoarbe) cea mai mare parte din aceste radiaţii. Drumul parcurs prin atmosferă de razele soarelui este mai scurt la prânz (când acestea cad vertical) decât la răsărit sau apus, când razele cad oblic. Dacă ne-am expune la soare doar în primele 2 ore după răsărit sau ultimele 2 ore înainte de apus nu am avea aproape niciun risc de arsură solară (de fapt arsură UV). Capacitatea cremelor de protecţie solară (SPF â Sun Protection Factor) de a ne proteja de radiaţiile UV se măsoară în unităţi SPF. O cremă cu SPF 1 ne protejează, teoretic, de arsurile solare, prevenind apariţia eritemului (eritem â înroşirea pielii) timp de 8 minute de expunere, când razele soarelui cad perpendicular - umbra este cea mai mică. Mai trebuie să ştiţi că există mai multe tipuri de piele, în funcţie de capacitatea de a răspunde la razele UV (a se apăra de UV). Persoanele cu pielea albă şi părul roşu care, practic, nu se bronzează niciodată şi se ard întotdeauna, sunt cel mai puţin adaptabile la expunerea la soare.

Persoanele cu pielea închisă la culoare şi părul negru sau şaten închis, care aproape că nu se ard niciodată, se bronzează imediat şi păstrează pigmentul de la un an la altul, sunt cele mai adaptabile. Între aceste două fototipuri se găsesc toate celelalte variante. Cu cât persoana care doreşte să nu se ardă la soare are un risc mai mare (are pielea mai deschisă la culoare şi se arde mai uşor), va trebui să folosească mai devreme, imediat după a doua oră de la răsărit crema SPF. O cremă cu SPF 10, aplicată în cantitatea corectă (din abundenţă), ar trebui să ne protejeze 80 de minute, cea cu SPF 20, 160 de minute şi aşa mai departe o cremă pe care scrie spf 50+ ar trebui să ne protejeze peste şase ore! Nu fac nici un comentariu. Crema de protecţie solară (cu SPF) trebuie aplicată din abundenţă şi reaplicată la fiecare 2 ore.

Cu cât pielea este mai sensibilă la UV (piele albă) şi ora la care vă expuneţi este mai apropiată de mijlocul zilei, cu atât trebuie să avem mai multă grijă. Nu trebuie neglijată expunerea treptată la soare. Nu trebuie „ luat tot soarele din prima zi „. Radiaţiile ultravioletele (UV) sunt de mai multe feluri. UVA pătrund în cea mai mare cantitate (95% din UV) prin atmosferă (sunt cel mai puţin absorbite) şi au penetrabilitatea cea mai mare prin piele. Participă la apariţia cancerului de piele şi leziunilor care, în anumite condiţii, se pot transforma în cancere de piele (keratozele actinice), produc fotoîmbătrânirea (ridurile).

Acestea au aceeaşi intensitate indiferent de ora zilei, nu sunt blocate semnificativ de stratul de nori şi nici de sticlă. UVB reprezintă 5% din radiaţiile UV care ajung la suprafaţa pământului (marea lor majoritate sunt absorbite de atmosferă), determină înroşirea pielii, ala numitele „arsuri solare“ (au energie mai mare), pot degrada ADN-ul pielii favorizând apariţia cancerului cutanat. Intensitatea UVB variază cu zona geografică, momentul zilei şi anotimp. Sunt mai intense în intervalul orar 10-16 UVC sunt cele mai „energetice“, din fericire sunt absorbite în întregime de pătura de ozon a atmosferei.

Sunt produse artificial de arcul electric al aparatelor de sudură şi determină arsuri grave dacă ne expunem neprotejaţi. Pe de altă parte, multe din lămpile de bronzat artificial sunt un concentrat de UVA, cu un impact negativ, asupra pielii, crescând cu 75% riscul de melanom. Pigmentările inestetice, reacţiile alergice, au drept cauză tot UVA. Se pare că radiaţia UVA are rol (încă nu pe deplin cunoscut) în scăderea răspunsului imun al organismului. Nu trebuie să privim soarele doar din perspectiva efectelor negative, el având şi o serie de beneficii. Astfel, radiatia UVB intervine în sinteza vitaminei D, în doză fiziologică, sub eritem, fără arsură solară! Razele UV naturale sau artificiale sunt favorabile în tratarea unor afecţiuni precum: psoriazis, dermatita atopică etc. Ajută la starea de bine, datorită stimulării secreţiei de melatonină şi serotonină. Însă, obligatoriu, când mergem la plajă, trebuie să avem la noi şi cremă de protecţie solară.

Cremele cu SPF se împart în două categorii: cu barieră fizică şi chimică. Cele minerale cu barieră fizică reflectă razele ultraviolete; au la bază oxid de zinc sau dioxid de titan, înglobat în particule micronizate care cresc acceptabilitatea cosmetică. Acestea rămân exclusiv la suprafaţa pielii, având risc scăzut de reacţii alergice. Cele cu barieră chimică absorb razele ultraviolete sau le aduc la un nivel de energie mai redus, au dezavantajul că încălzesc pielea şi pot da reacţii alergice. Privind nivelul lor de eficacitate, se ştie că pentru o piele sănătoasă, un SPF de 15 blochează 93% din radiaţia UVB; pentru UVA, în schimb, efectul este mult mai redus. Un SPF de 30 blochează 97% din radiaţiile UVB şi considerabil mai multe UVA. De fapt, specificaţiile 15, 30 fac referire la protecţia faţă de arsura solară, adică impactul UVB şi nu al UVA. Adăugarea de filtre fizice, precum oxidul de zinc, sau chimice, ca avobenzona, le fac capabile să blocheze şi UVA.

De aceea, ori de câte ori cumperi o cremă, verifică spectrul de radiaţii pentru care asigură protecţie. Pentru a fi eficace, cremele trebuie aplicate în cantitate de 2mg/cm², cu 15-30 minute înainte de expunere şi reîmprospătate la 2-3 h, mai ales după baie sau dacă se transpiră intens. Orientativ, trebuie să ştii că 5-6 linguriţe de cremă sunt suficiente pentru a acoperi întreaga suprafaţă corporală. Dacă vorbim de o piele deschisă la culoare, cu multe aluniţe, sensibilitate la soare, arsuri în antecedente, singura alegere rămâne o cremă cu SPF 50. Alături de protecţia folosită de creme, nu trebuie uitată protecţia mecanică oferită de haine! Mai ales în cazul copiilor, acoperirea unei mari porţiuni din piele este obligatorie. Trebuie să alegem haine din bumbac, cu ţesătura densă, prin care razele soarelui trec cu greu, pălăriile cu boruri largi. De asemenea, hainele trebuie schimbate imediat ce s-au udat. Hainele umede pierd 30-50% din protecţie. Se mai poate opta pentru ţesăturile special create pentru protecţie solară. Rezumând, eu cred că fiecare dintre noi trebuie să respecte cu rigurozitate câteva reguli, atunci când ne expunem la soare:

  • să evităm expunerea în intervalul orar 10-16;
  • adaptarea se va face prin expunere treptată şi uniformă la soare, şi va dura minimum 4-5 zile;
  • trebuie ştiut că nisipul, ca şi zăpada, în anotimpul rece, sau diferite suprafeţe plane, reflectă şi radiaţia UV;
  • trebuie folosite produsele de fotoprotecţie care au inscriptionată atât valoarea SPF-ului, cât şi protectia fata de UVA;
  • crema de protecţie trebuie aplicată cu 10-20 minute înainte de expunere, pentru uniformizare;
  • 5-6 „linguriţe“ de cremă acoperă întreaga suprafaţă cutanată;
  • insistati asupra protecţiei anumitor zone precum buzele, nasul, pomeţii, urechile, gâtul, dosul mâinilor sau mai ales zona antepiciorului;
  • reînnoiţi aplicarea la 2 ore sau imediat ce aţi ieşit din apă;
  • norii nu ne protejează semnificativ de soare;
  • nu există bronz sănătos“.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Harvard

Radu POPESCU

Harvard

Cu siguranţă, noua guvernare de peste Prut va avea parte şi de greşeli, nimeni nu crede că totul va fi perfect din prima zi. Însă noii lideri de la Chişinău vor trebui să dea dovadă de maturitate pentru a reacţiona la erori aşa cum se cuvine. Munca nu va fi uşoară, sistemul lui Plahotniuc şi Dodon, chiar dacă învins, nu va dispărea de bunăvoie.

Filmuletul zilei

opinii

Impostorii

Alexandru CĂLINESCU

Impostorii

Problema e că pe principiul: „ne-am câştigat dreptul de a vorbi liber” circulă o sumedenie de aberaţii, mistificări, minciuni grosolane. Da, eşti astăzi liber să susţii că pământul e plat sau că atentatele din 11 septembrie 2001 au fost o înşelătorie pusă la cale de CIA. Dacă eşti sărac cu duhul, dai crezare acestor tâmpenii; la fel, dacă vezi peste tot conspiraţii şi comploturi.

De ce avem nevoie să ştim ce fac absolvenţii

George PLEȘU

De ce avem nevoie să ştim ce fac absolvenţii

În lumea anglo-saxonă, dar nu numai, expoziţiile de diplomă sunt evenimente extrem de importante, atât în viaţa studenţilor, cât şi a comunităţilor din care fac parte şi a industriilor creative în general. Fie că vorbim de studiile de licenţă sau de master, expoziţia absolvenţilor universităţilor de artă (de la pictură la design, de la fotografie la fashion şi de la grafică la sculptură) reprezintă o ocazie unică pentru aceştia de a căpăta vizibilitate printre cei care lucrează în lumea artei. Curatori, teoreticieni, alţi artişti, directori de galerii şi muzee, oameni de afaceri sau posibili angajatori vizitează expoziţiile de diplomă ca parte a cercetării lor asupra artiştilor cu care ar putea dori să lucreze în viitor.

„Diversitatea” - tăvălug?!

Nicolae CREŢU

„Diversitatea” - tăvălug?!

Au fost câteva zile de destul de zgomotoasă agitaţie jurnalistică, mediatică, stârnită de tema „fierbinte” a educaţiei sexuale, neapărat de introdus, cel puţin după unii, ei da, de urgenţă, chiar heirupist, şi în şcolile din România. 

pulspulspuls

Susţineri politice cu parandărăt la lliberali. E de bine sau de rău pentru Alexe şi Chirica?

Susţineri politice cu parandărăt la lliberali. E de bine sau de rău pentru Alexe şi Chirica?

Veşti noi pe azi, venite cu trenul de noapte (ăla încă nescos din listă) de la Bucureşti, stimaţi cetitori de la Iaşi. Zice-se prin capitală căci apele s-au cam aşezat la vârful PNL, şi că premierul Florin Cîţu are acum prima şansă. 

Caricatura zilei

Vecina bronzată 2

Editia PDF

Bancul zilei

Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.