anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Protector şi protejat (II)

GALERIE
lucian dirdala200
  • lucian dirdala200
- +

Spre meritul lor, Statele Unite au ştiut să colaboreze bine cu ticăloşii de la noi, indiferent de culoarea ideologică.

Afirmam, în textul de lunea trecută, că România este unul dintre protejaţii Statelor Unite în Europa postcomunistă şi că astfel capătă sens discursul despre „poziţia geostrategică” a ţării noastre. El nu este altceva decât o perpetuă rugăminte adresată protectorului de a ne acorda atenţie şi sprijin, în plan bilateral şi în cadrul mecanismelor NATO.

Pentru a avea succes, România trebuie să înţeleagă regulile şi să nu facă greşeli majore. Relaţia de protecţie nu presupune un contrast alb-negru ci o scară de gri. Protectorul are o foarte bună reputaţie de toleranţă şi înţelegere faţă de aspiraţiile şi dorinţele elitelor din statul mai mic. „- E un ticălos! / - Dar e ticălosul nostru!” – acest vechi şi plin de conţinut schimb de replici între un Secretar de Stat american şi şeful său, Preşedintele, sintetizează foarte bine care trebuie să fie atitudinea corectă a protectorului.
Spre meritul lor, Statele Unite au ştiut să colaboreze bine cu ticăloşii de la noi, indiferent de culoarea ideologică. La Washington nu sunt prea mulţi cei ce-şi fac iluzii despre angajamentul şi performanţele politice ale românilor (şi ale altor central- şi est-europeni, mă grăbesc să adaug). Discursul politic în care a fost şi rămâne îmbrăcată hegemonia americană, de la Lisabona la Iaşi, de la Tromsø la Ankara, este axat pe libertăţi civile şi politice, plus practici relativ minimaliste în privinţa funcţionării democraţiei.
Iar cazul României este unul relativ bun, lucrurile au mers mult mai bine decât s-ar fi prognozat înainte de 2004. SUA a trebuit să bată puţin cu pumnul în masă în vara lui 2012, dar cine a avut de înţeles, a înţeles. La rândul lor, liderii americani au acceptat faptul că ticăloşii noştri – din toate partidele – trebuie să câştige voturi, iar lumea nu e interesată în primul rând de politicile anticorupţie sau de statul de drept. Cât timp adversarii se duelează fără a propune schimbări reale şi majore de orientare economico-politică, e în regulă.
Alegerile din România şi din alte state est-europene în care democraţia liberală e o chestiune de import nu vor genera lideri de tip Donald Tusk. E suficient ca ei să nu încalce vizibil regulile jocului intern, să se înţeleagă rezonabil cu vecinii, să fie disciplinaţi la Bruxelles şi să susţină, la nevoie, America în iniţiativele ei de politică externă şi de securitate. Altfel, libertatea de mişcare este destul de mare.
Acum, însă, ar putea apărea – şi ar fi logic să apară – câteva exigenţe noi care ţin de vulnerabilitatea economică şi politică faţă de Moscova. România nu stă foarte rău aici, prin comparaţie cu Bulgaria şi Ungaria, însă paza bună trece primejdia rea. Modul în care au fost convocate la ambasada SUA delegaţiile partidelor politice româneşti (nu putem specula asupra conţinutului discuţiilor) arată că protectorul îşi asumă sarcinile din fişa postului. Arată clar că SUA e dispusă să discute cu jucătorii importanţi, iar cine n-a fost invitat la întâlnire nu prea contează pentru Washington.
Partidele au fost asigurate, în principiu, de angajamentul american în privinţa securităţii României. Noi nu avem experienţa vest-europenilor, confruntaţi mereu cu dubii de această natură, în perioada Războiului Rece, aşa că ne va veni mai greu să ne învingem teama. În paralel, protectorul a mai transmis un mesaj important: problematica securităţii naţionale impune colaborare sau măcar un modus vivendi, iar America aşteaptă de la ele multă responsabilitate în acest an electoral. Discursurile demagogice pe teme naţionale şi teritoriale, mai ales în alegerile prezidenţiale din toamnă, nu vor putea fi eliminate, însă ele ar trebui să nu depăşească o anumită limită, pentru că altfel vor perturba atmosfera dorită de protector. Eventualele iniţiative româneşti de sprijinire a parcursului european al Republicii Moldova sau de reaşezare a raporturilor cu Ucraina vor trebui armonizate nu doar cu partenerii din UE, ci şi cu Statele Unite.
În fine, e de aşteptat ca Statele Unite şi alţi parteneri importanţi din alianţă să devină ceva mai atenţi în privinţa investiţiilor şi relaţiilor comerciale derulate de România. Interesează conexiunile Rusiei – ele trebuie ţinute cumva sub control. Aici apare şi puterea de negociere a celui mic: ea nu trebuie niciodată neglijată în relaţia cu protectorul. Foamea de bani şi tehnologie a statelor-client este mereu neostoită, iar protectorul trebuie să facă eforturi pentru a satisface guvernele respective. Mai mari şi cu mai multă bunăvoinţă, dacă e vorba de lideri agreaţi. Mai mici şi cu mai multe reţineri, dacă e vorba de „ticăloşii noştri”. Important e să le facă.   
 
Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii “Mihail Kogălniceanu”
     

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Jurnalism în cheia „clarităţii morale”

Alexandru LĂZESCU

Jurnalism în cheia „clarităţii morale”

Jurnalismul nu poate fi niciodată matematic obiectiv, însă el ar trebui să fie, cel puţin în teorie, relativ nepărtinitor, să permită dezbaterea şi să găzduiască puncte de vedere diferite; nu şi în noua viziune radicală de stânga care câştigă teren în Occident, pentru care „adevărul propriu” trebuie să primeze.

Filmuletul zilei

opinii

Scaunele şi câinele Celsius

Nichita DANILOV

Scaunele şi câinele Celsius

Am ascultat cu glasurile stinse sunetele de chitară, am ascultat şi recitalurile. Am aplaudat. Apoi ne-am sculat de pe scaunele noastre, ne-am salutat de la distanţă, şi am plecat spre bârlogurile noastre risipite prin diferite colţuri ale oraşului. Ajunşi acasă, ne-am întins în pat, scrutând tavanul. Dar atât patul, cât şi tavanul semănau cu piaţa unde avusese loc recitatul. Şi atunci ne-am întrebat: la ce bună arta în vremea pandemiei?

Generații de drepturi, starea democrației și noile conflicte

Sorin CUCERAI

Generații de drepturi, starea democrației și noile conflicte

În societate lucrurile stau cam la fel ca în zona politică - excepția semnificativă fiind societatea urbană (mai ales din urbanul mare), care tinde să susțină din ce în ce mai puternic drepturile din a treia generație. De aici și respingerea masivă în urban a partidelor tradiționale (PSD și PNL), percepute ca rămase în urmă, când nu de-a dreptul retrograde (cam cum era perceput PCR în urbanul mare în anii '80).

O critică a criticii

Dana ȚABREA

O critică a criticii

Volumul semnat de Miruna Runcan, Teatrul în diorame. Discursul criticii de teatru în comunism. Fluctuantul dezgheţ 1956-1964 (Editura Tracus Arte, 2019) este pentru autoare, critic de teatru, profesor la Facultatea de Teatru şi Televiziune de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, un prilej de reflecţie şi cercetare academică asupra fenomenului criticii de teatru în comunism, de analiză retorico-stilistică a unor fragmente din cronicile timpului, ceea ce-i permite să formuleze opinii cu privire la structura şi tipologia cronicilor, parte a unei critici a criticii, aspect neglijat de literatura de specialitate.

pulspulspuls

Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

Să începem cu sfârşitul pe astăzi, stimaţi telespectatori, şi să vă oferim ceva de la Bucale, una bucată postare frumoasă a unui bun amic, abil cunoscător al sforăriilor din partidoi. 

Caricatura zilei

Răzbunarea mașinii

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.