Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Protestele din Cuba creează probleme curentului radical progresist din America (I)

GALERIE
alexandru lazescu
  • alexandru lazescu
- +

Atunci când ţările în care se aplică politicile socialiste intră invariabil într-o criză profundă, ajung în ruină economică şi la proteste reprimate brutal ampla falangă progresistă din zona politică, academică şi din mass media din Occident ne explică că motivul este că acolo nu se aplica cu adevărat socialismul.

Zeci de mii de cubanezi au ieşit în stradă în cele mai ample proteste de la instaurarea în 1959 a regimului comunist de către Fidel Castro, cel care a condus ţara cu mână de fier timp de 49 de ani. Protestele au luat practic pe toată lumea prin surprindere ştiindu-se eficacitatea şi brutalitatea aparatului de securitate cubanez. Este un semn că criza economică, agravată de pandemie, a depăşit pragul de suportabilitate pentru populaţie. După cum se subliniază într-o analiză BBC faptul că oamenii au ieşit în stradă strigând "Libertate" şi "Jos Comunismul" chiar şi în localităţi mai mici unde pot fi identificaţi cu uşurinţă este un indiciu al furiei şi disperării lor.

Autorităţile au acţionat previzibil, aşa cum te aştepţi să facă orice regim totalitar, au recurs la bătăi şi arestări. La fel de previzibil, preşedintele Miguel Diaz-Canel, care ocupă această funcţie din 2018 după retragerea lui Raul Castro, fratele mai mic al lui Fidel, atunci când s-a pus capăt după aproape 6 decenii epocii Castro, a apărut la televiziune spunând că protestatarii sunt de fapt mercenari plătiţi de Statele Unite şi le-a cerut "suporterilor" să apere "revoluţia": "ordinul de luptă a fost dat - ieşiţi în stradă, revoluţionarilor". O chemare la un fel de "mineriadă" în stil cubanez, cu care suntem, din păcate, familiarizaţi în România.

Este de aşteptat însă ca protestele să fie reprimate în mod brutal. După cum am văzut deja şi în alte cazuri, în Iran, în Venezuela sau în Myanmar, nici un regim dictatorial nu se prăbuşeşte în urma unor proteste de stradă dacă nu defectează structurile de forţă din stat. Aşa că e greu de crezut că un regim care prin trupele de securitate trimise în Venezuela este în bună măsură responsabil pentru menţinerea la putere a regimului corupt al preşedintelui Maduro, în ciuda unor uriaşe proteste de stradă, nu va reuşi să controleze situaţia la el acasă.

Un amănunt interesant este şi acela că administraţia Biden, care este extrem de generoasă cu acceptarea sutelor de mii de refugiaţi ilegali din America Centrală intraţi prin graniţa de sud cu Mexicul, i-a avertizat pe cubanezii care ar încerca eventual să vină pe mare către Statele Unite că nu vor fi acceptaţi. Explicaţia e simplă. Democraţii speră ca prin influxul de imigranţi de la graniţa cu Mexicul să încline balanţa electorală în favoarea lor în unele state republicane din sud, în timp ce cubanezii scăpaţi dintr-o ţară comunistă votează de regulă cu republicanii, deci nu sunt utili Partidului Democrat.

Criza din Cuba a avut, de altfel, reverberaţii majore în Statele Unite, iar implicaţiile sunt importante într-un context în care curentul "democraţilor socialişti" a devenit tot mai influent în Partidul Democrat. E adevărat, administraţia Biden a condamnat reprimarea brutală a demonstranţilor. Însă cei din această aripă radicală, precum Alexandria Ocasio - Cortez, au avut grijă să contrabalanseze criticile faţă de reprimarea dură a demonstraţiilor, care nu au fost nici acelea prea severe, cu critici la adresa embargoului instituit de Statele Unite la adresa Cubei pe care îl consideră în principal responsabil pentru deteriorarea situaţiei economice din ţară. În cazul Black Lives Matter, organizaţie pentru care se îngenunchează constant înaintea meciurilor de fotbal sau a altor întreceri sportive, de exemplu la Formula 1, sau chiar acum la Olimpiada de la Tokyo, orice astfel de nuanţe dispar. În comunicatul postat pe Twitter nu există nici măcar un singur cuvânt critic faţă de regimul comunist de la Havana, lucru nu tocmai surprinzător având în vedere că fondatoarele mişcării se autointitulează "activiste marxiste". În opinia BLM singurii vinovaţi pentru problemele Cubei sunt americanii. La baza actualei crize din Cuba ar sta embargoul "inuman care ar fi destabilizat ţara şi ar fi subminat dreptul cubanezilor de a-şi alege propriul lor guvern". Dincolo de ridicolul ultimei afirmaţii, nici un regim comunist nu a organizat vreodată alegeri libere!, impactul embargoului este mult exagerat. La urma urmei, chiar dacă regimul de la Havana nu putea să întreţină relaţii comerciale directe cu Statele Unite, avea la dispoziţie tot restul lumii. În continuare BLM vorbeşte admirativ despre solidaritatea pe care regimul de la Havana ar fi manifestat-o faţă de "popoarele opresate" din Africa, sprijinind mişcările de eliberare din Angola, Mozambic sau Guinea Bissau. Ca să nu existe confuzii trebuie spus că toate aceste "mişcări de eliberare" erau de fapt gherile comuniste care au fost sprijinite indirect în perioada Războiului Rece de Uniunea Sovietică prin intermediul trupelor trimise de Fidel Castro din Cuba. Comunicatul BLM i-a încurcat până şi pe simpatizanţii tradiţionali ai organizaţiei din spaţiul politic sau din mass media. De pildă Washington Post nota ironic că "Cuba este singura ţară în care poliţia bate demonstranţi de culoare şi Black Lives Matter ia apărarea poliţiei".

Un motiv de iritare trebuie să fi fost nu doar pentru BLM, ci şi pentru democraţii socialişti şi falanga mediatică care îi sprijină, faptul că unii protestatari aveau steaguri americane. Adică steagurile arse constant la demonstraţiile, preponderent violente, organizate de BLM şi Antifa anul trecut. Toate aceste lucruri par surprinzătoare, însă pentru progresiştii americani din spaţiul politic şi pentru nume grele de aceeaşi orientare din elita intelectuală Cuba şi ulterior Venezuela lui Hugo Chavez erau modele de admirat şi de urmat. Economişti celebri precum Joseph Stiglitz şi Paul Krugman, ambii câştigători ai Premiului Nobel pentru Economie, sau Jeffrey Sachs, nu pridideau să laude politicile economice populiste adoptate Hugo Chavez şi ulterior de urmaşul său, Nicholas Maduro, politici care, în mod jenant pentru ei, s-au dovedit complet falimentare şi au dus ţara la ruină. Şi Bernie Sanders şi economiştii celebri menţionaţi mai sus pledează pentru o implicare masivă a statului în toate aspectele vieţii sociale şi în economie, o abordare care merge pe politici explicit socialiste.

Retorica anti-capitalistă a crescut semnificativ în intensitate în Occident şi e puţin probabil ca episoade precum protestele din Cuba să aibă efecte pe termen lung. Mai ales tinerii privesc cu un scepticism ideea de competiţie şi de piaţă liberă, definitorie pentru capitalism. Este rezultatul unui îndelungat şi amplu demers de condiţionare ideologică susţinută, în zona academică, cu destul suport mediatic. De pildă Departamentul Educaţiei al Statului California a propus un model de Curriculum pentru Studii Etnice în care capitalismul este descris drept una dintre formele de putere şi opresiune socială, alături de rasism, supremaţia albilor, antropocentrism şi patriarhat.

(Continuarea în ediția de mâine)

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri