Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Psalmii cotidianului

GALERIE
Florin Cintic
  • Florin Cintic
- +

Cel de-al cincilea volum de autor publicat de curând1 de prietenul Doru Mateiciuc cuprinde trei poeme de mare amploare însoţite, fiecare, de un comentariu critic şi hermeneutic. Iată-l pe al meu:

Poet deja consacrat, membru al Uniunii Scriitorilor şi cu volume traduse în străinătate, suceveanul Doru-Mihai Mateiciuc trece, în acest volum, de la construcţiile solide şi articulate, estetic şi erotic, cu care ne obişnuise, într-un registru mult mai îndrăzneţ şi riscant, cel al experimentului aparent auster, dar cu rădăcini şi ţinte spirituale. Poetul îşi ia acum libertatea de a submina muzica aşezată a volumelor precedente, care respirau fie tonalitatea armonioasă a clasicismului bucovinean, cu forţa emoţionantă şi cu vibraţia perfecţionistă a lui Ciprian Porumbescu, fie, prin marca sa stilistică deja înregistrată în poezia românească post-optzecistă, cu percuţia gingaşă, lapidară, a gong-ului extrem oriental care rezona din haiku-urile sale.

Acum se joacă cu muzica psaltică, cu jam session-ul jazzistic şi cu straniul „hunnu rock” al noii vedete mondiale, trupa The HU care a mixat heavy metalul cu suflul ritmat, din gât, prin tehnica mongolă de vibraţia bazală a corzilor vocale numită tuvan. Şi poetul coboară în adâncul sinelui pentru a ciupi aceste corzi profunde, neştiute, pe care le modulează apoi, cu răbdare, în trei poeme fluviu în care încearcă să armonizeze voci şi tonuri diferite, unite prin voinţa sa creatoare.

Prima secţiune, intitulată greoi şi criptic „UMILENIA NECTARA ILEANA”, este o sondare a vibraţiei bizantine, a unor rădăcini spirituale, creştine, care bântuie lumea fadă şi inertă a contemporaneităţii, cu sclipiri rare, translucide, care evocă o transcendenţă posibilă care se iţeşte din mundan, împletindu-se cu profanul: „am dat o lumânare mare/ la părintele Ştefan/ «să fim cu toţii în lumină»/ a zâmbit părintele// am ascultat cuvânt de învăţătură/ am primit/ Sfântul Mir Sfânta Anafură/ pachet de hram// am mâncat prea mult/ cinci sarmale”. Însă stratul de semnificaţii al poemului este mult mai complex decât simpla referinţă religioasă, iar analogia cu muzica veche, cu structura ei compoziţională şi cu sonoritatea stranie prin care, cu un altfel de portativ, se configurează cântarea este, cred, o cheie potrivită de analiză a acestui prim poem.

Psaltichia, care este omofonă şi exclude armonia, este o tehnică de evocare a strălucirii divine prin structurarea liniară a mai multor glasuri ce construiesc mundan o replică la concertul heruvimilor. Este o artă prin excelenţă teoforică, iar imnurile de slavă sunt deschise şi susţinute de protopsalt, cel care cântă cel mai frumos, fiind susţinute comunitar de obştea cântătoare, fie ea alcătuită din călugări sau mireni. Oricum, partiturile rămase, cu compoziţiile scrise altfel decât ştim în lumea occidentală, cu neume (notaţii) care nu desemnează sunetul, ci nuanţa în ansamblul liniei melodice, cu opt glasuri şi cu o gamă stranie (NI PA VU GA DI KE ZO NI) fac din acest limbaj unul poetic prin excelenţă. Poetul, ca protopsaltul, ne dezvăluie linia melodică, în secţiune 32: „zăpadă multă.vânt puternic/ este adusă în biserică/ icoana UMILENIA MAICII DOMNULUI// se opreşte vântul/ noi toţi miraţi/ cu lumânări aprinse/ înconjurăm biserica//de basm zăpada scânteietoare/ biserica măreaţă.geamuri luminate/ cărări prin nămeţi.luna/ o plită de tablă plină cu jăratec”. Totuşi, privit mai aproape acest poem nu este ceea ce pare. Nu este doar un exerciţiu de respectuoasă reverenţă creştină şi nici doar o fadă şi neinteresantă cronică a banalului cotidian (cu o pacientă cu numele neverosimil care dă titlul poemului, care are deja o istorie în relaţia ei cu Vindecătorul - „vin la doctor/ din şase zero şapte 2005/ ora 13 şi 30 Miercuri” şi care azi, când „începe 1 iulie 2019”, solicită un tratament „în afara normelor” căci, „Dumnezeu este cu noi/ nu pot scrie în repetiţie/ am tratat eu măseaua/ cu cele sfinte// Acum am Aghiasmă mare/ în trup”), ci se cere citit mai curând pieziş, ca un fel de crez al noii perioade de explorare poetică a realului pe care autorul o inaugurează aici. Asemenea protopsaltului, poetul îşi lansează linia melodică proprie, un imn adus cotidianului şi interpretat, vibrant şi liniar, conform rigorii bizantine, cu spor de „teoterapie” necesară pentru alungarea „Vicleanului”. La fel ca în compoziţiile psaltice, notaţiile şi gamele folosite sunt neobişnuite şi provoacă mirare, dar pot deschide şi poteci nevăzute spre sine.

Lăsând sensurile religioase, tradiţional spirituale, să strălucească palid şi fierbinte în subsol, autorul ne poartă prin diversele încăperi banale, întortocheate şi cenuşii ale unei realităţi până la urmă neinteresante, nici măcar din punct de vedere stomatologic. Aparentele manevre medicale şi efecte ale suferinţelor pacientei - descrise cu o minuţiozitate provocatoare şi insistentă - nu sunt, de fapt, decât capcanele prin care poetul ne poartă în drumul deschis de el către semnificaţie. Stratul superficial al unei oarecare felii de viaţă e un pretext, la fel precum este şi tot vocabularul şi gramatica medicală utilizate în poem şi care nu sunt altceva decât un camuflaj pentru „ceea ce nu poate fi/ explicat/ [şi] rămâne în cadrul expresiei/ ASTA ESTE”. Iar ceea ce este nu are cu adevărat valoare artistică decât dacă trece de articulaţiile sale mundane, adevărate, şi se încarcă de o altă semnificaţie, de un alt înţeles, când ai „tulburări de vedere. fixarea dinţilor/ putere pentru a-mi ţine trupul/ înlăuntrul capului meu/ totul pare răvăşit// cum să fac aşa ceva/ uşa s-a închis/ oricum nu te mai primeşte”.

În Poetica sa, Aristotel analizează cu amănunţime cum, prin limbă, autorul creează o nouă lume investind cuvintele obişnuite cu un alt sens. E un efort care presupune imaginaţie, creativitate şi forţă demiurgică care e conţinut în adâncimea termenului grecesc de poiesis. Doru-Mihai Mateiciuc încearcă aici să creeze o nouă lume, una în care banalul cotidian să fie reinvestit cu o altă viaţă, una figurativă, din semne şi metafore, o viaţă mai durabilă şi mai expresivă decât sursa iniţială de inspiraţie. De aceea, în poezie nu contează dacă e adevărat sau care gradul de adecvare la o situaţie sau un model real. Nu are importanţă ce se vede. Nu contează decât verosimilitatea şi emoţia, vibraţia artistică. E pariul său cu efortul de a zămisli o lume, credibilă şi interesantă, dar pe care, contemplând-o, cititorul să poată spune la final „eu ştiu doctorul/ când priveşte radiografia/ vede altceva/ nu ceea ce este în realitate”. Căci poezia nu e un strigăt în pustiu, e o provocare la vibraţie comună, e o ispitire a cititorului să se cufunde în lumea nouă, înşelătoare şi atractivă în egală măsură, solidă şi friabilă a limesului de dincolo de real, tărâmul fermecat al versului unde, autor şi cititor se întâlnesc, „doi luminători” ce dansează hieratic, fără să se atingă, „două găuri la priză/ unde. cu două sârme/ vei muri”.

1 Mateiciuc, Doru-Mihai -Norwuz, Cluj: Limes, 2020

Florin Cîntic este istoric, director al Arhivelor Naţionale, Filiala Iaşi şi scriitor

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri