Un semnal de alarmă este tras de către Laurențiu Dudău, software developer al Navitron, un filtru de protecție care, prin filtrare semantică, șterge conținutul periculos de pe paginile de web accesate de către copii. "De departe, cel mai mare pericol pentru copii este grooming-ul. Acesta se referă la acțiunile întreprinse în mod deliberat pentru ademenirea sau manipularea unui minor pentru a stabili o legătură emoțională cu acesta, pentru a-i reduce inhibițiile și a-l face să se apropie de hărțuitor. Scopul este atragerea copilului în activități de exploatare sexuală, cum ar fi prostituția infantilă sau producerea de pornografie infantilă sau de racolare în vederea traficului de copii. Mijloacele on-line cele mai folosite de către agresori sunt rețelele de socializare, chat-urile, video chat-urile și webmail-ul", a explicat, pentru agenția de presă MEDIAFAX, Laurențiu Dudău.

Sistemul de protecție multilingv dezvoltat de specialist scanează și filtrează individual fiecare pagină de internet în parte în funcție de limba în care a fost scrisă, înainte ca pagina să ajungă pe monitorul copilului. Filtrul limitează accesul la rețelele de socializare, la chat-urile online, la webmail și nu permite descărcarea materialelor cu potențial periculos. Filtrul multilingv are motor de analiză pentru șapte limbi: română, maghiară, engleză, franceză, spaniolă, portugheză și germană și poate fi folosit și în unitățile de învățământ.

Medicul specialist psihiatru pentru copii şi adolescenţi Alexandra Buică a declarat, pentru agenția de presă MEDIAFAX, că până la vârsta de 3 ani, copiii nu ar trebui să aibă acces la laptop, tabletă sau telefon, iar rețeaua de socializare Facebook e indicat să fie folosită începând cu vârsta de 13 ani.

"Timpul petrecut online trebuie să crească progresiv, odată cu înaintarea în vârstă. La vârsta de 11 ani, activităţile online nu ar trebui să depăşească 2 ore pe zi. Specialiştii recomandă ca vârsta la care copiii să înceapă să folosească Facebook să fie de 13 ani. În cazul în care copiii folosesc excesiv ecranul pot ajunge să piardă conexiunile cerebrale care sunt obţinute prin alte activităţi sociale, educative sau relaxante. Adolescenţii pot ajunge să piardă abilitatea de a forma legături sociale, de a gestiona diverse contexte sociale sau de a se bucura de timpul petrecut cu familia" a explicat, pentru agenția de presă MEDIAFAX, psihiatrul.

Pentru a evita potențialele pericole, părinții trebuie să fie interesați de activitatea online a acestora. "La început, părintele ar trebui să caute împreună cu copiii informaţii despre reţelele de socializare, să le explice care sunt datele personale pe care nu au voie să facă publice, ce înseamnă confidenţialitatea şi să agreeze să aibă acces la parole. Părinţii ar trebui să folosească internetul împreună cu copiii şi să îşi manifeste interesul pentru activitatea online a acestora", a completat Alexandra Buică. Stabilirea de către părinți a unor reguli clare pentru copiii lor în utilizarea Internetului este esențială, conform medicului specialist.

"La fel de importantă este stabilirea unor reguli de utilizare a Internetului, împreună cu copilul. Între acestea ar trebui să se numere: cât timp pe zi/săptămână îi este permis să folosească device-urile şi Internetul; ce ar trebui să facă atunci când persoane necunoscute îl abordează pe Internet; ce ar trebui să facă atunci când este hărţuit de cunoscuţi sau de alţi utilizatori; care sunt site-urile interzise. Dacă părintele are suspiciuni privind activitatea virtuală a copilului, poate recurge la instalarea unor aplicaţii speciale, care monitorizează activitatea şi filtrează anumite tipuri de conţinut", recomandă doctorul psihiatru. Din studiul realizat de Poliția Română reiese că mulți dintre copii au spus că nu știu cum să procedeze în fața unei potențiale agresiuni.

"Dacă ar fi amenințați pe internet, 5,9% dintre respondenți nu ar spune nimănui, iar 10,5% ar răspunde cu aceeași monedă, răspunzând amenințărilor tot cu amenințări. În schimb, 49,4% ar cere ajutorul unui părinte și 57% ar salva mesajele pentru a avea dovezi în cazul în care ar fi nevoie să depună plângere penală", potrivit cercetării efectuate de Poliția Română. Conform sursei citate, deși peste 85% dintre elevi susțin că sunt conștienți de pericolul dezvăluirii informațiilor personale necunoscuților, un procent de aproape 42% consideră că nu este nicio problemă dacă spui parolele de la conturile de pe internet celor mai buni prieteni.

"40% dintre participanții la studiu au învățat să folosească internetul cu sprijinul părinților, în timp ce 60% declară că au descoperit singuri cum se utilizează internetul. Minorii care au fost lăsați să descopere singuri cum se utilizează internetul au fost mai des victimele agresiunilor din mediul online decât cei ai căror părinți au fost alături de copii când aceștia au început să folosească această rețea", arată datele Poliției Române.

De asemenea, peste 78% dintre cei chestionați au afirmat că au un cont pe cel puțin o rețea de socializare și peste 50% dintre aceștia au spus că au acceptat să se împrietenească online cu persoane pe care nu le cunoșteau în realitate. Astfel, 38% dintre elevii chestionați declară că jumătate dintre prietenii din mediul online nu le sunt cunoscuți, conform studiului. Regulament UE: Adolescenții sub 16 ani, interzis la rețelele de socializare fără acordul părinților Un regulament al Uniunii Europene, formulat în 2016, pe care România este obligată să-l preia în legislația națională, vizează protecția generală a datelor cu caracter personal și prevede interdicția pentru tinerii sub vârsta de 16 ani să acceseze, fără consimțământul sau tutorilor, rețelele de socializare, cum ar fi Facebook.

"În ceea ce priveşte oferirea de servicii ale societăţii informaţionale în mod direct unui copil, prelucrarea datelor cu caracter personal ale unui copil este legală dacă copilul are cel puţin vârsta de 16 ani. Dacă copilul are sub vârsta de 16 ani, respectiva prelucrare este legală numai dacă şi în măsura în care consimţământul respectiv este acordat sau autorizat de titularul răspunderii părinteşti asupra copilului. Statele membre pot prevedea prin lege o vârstă inferioară în aceste scopuri, cu condiţia ca acea vârstă inferioară să nu fie mai mică de 13 ani", prevede articolul 8, alineatul 1 al Regulamentului UE. Cu toate acestea, surse parlamentare au declarat, pentru MEDIAFAX, că procedura de modificare legislativă pentru corelarea legislației naționale cu reglementările UE se va face de abia din a doua jumătate a anului 2019, în condițiile în care "sunt alte directive mai presante".