Punct și de la capăt

După ce, de Anul Nou, televiziunile noastre au făcut risipă de prost gust și de vulgaritate, revenirea la „normal” s-a făcut în chipul cel mai firesc. Cu puține excepții, refrenul era identic: e un dezastru, trăim o catastrofă, poporul e disperat, a ajuns la capătul răbdării. Uitate erau cozile la magazine, aprovizionarea frenetică de sărbători: de la mesele îmbelșugate de Crăciun (că așa e tradiția la noi, românii) și de la țopăiala, pe ritm de manele, de Revelion s-a trecut la o lamentație siropoasă, la plânsete de jale și la indignări agresive, mai ales că începuse (de fapt nici nu începuse bine) psihodrama provocată de noile taxe și impozite. În această văicăreală patetică, e greu – dacă nu, adesea, imposibil – să faci distincție între ceea ce este cu adevărat important și ceea ce este bruiaj practicat cu mare artă de câteva posturi specializate în manipularea cetățenilor. Reaua credință pare să fi devenit molipsitoare. O fostă talentată și frumoasă actriță, Manuela Hărăbor, declară ritos că nu va plăti impozitele din moment ce România îi dă Ucrainei 50 de miliarde de euro. Nu sunt în realitate 50 de miliarde, ci 50 de milioane, dar câți români fani ai postului Realitatea se încurcă în astfel de „detalii” ? Mai ales că o astfel de „știre” vine pe fondul animozității față de Ucraina și față de Moldova, acuzate că ne „sărăcesc”. O aberație pe care AUR o încurajează și de care profită.

Admiratorii lui Călin Georgescu au nevoie de certitudini. Repetiția este unul din procedeele favorite. Inamicul e desemnat prin cuvântul „reziștii”, reluat la infinit. Curioasă evoluție a acestui cuvânt, care își are originea în una din cele mai lăudabile mișcări civice, aceea provocată de mutilarea legilor justiției de către Florin Iordache și acoliții săi. Deloc întâmplător AUR, prin posturile TV aservite, vântură ideea că reforma pe care o preconizează guvernul Bolojan ar urmări tocmai aservirea justiției. Suntem în plin Orwell: albul e negru, cei cu intenții reformatoare sunt catalogați drept personaje negative. Nicușor Dan și Ilie Bolojan sunt ținta unor atacuri permanente, menite să-i decredibilizeze total. Toată această campanie nu are nimic de-a face cu exercițiul democratic: e normal să critici guvernul, dar nu colportând minciuni și distribuind porecle al căror haz e inexistent. Viața politică se transformă astfel în circ, iar cei aflați la guvernare își pierd autoritatea.

„Reziștii” sunt, după cum știm, cei de la USR. În diabolizarea acestui partid un rol nefast îl joacă pesediștii, mereu dispuși să-i saboteze pe colegii din guvern. O penibilă campanie de defăimare a vizat-o pe Diana Buzoianu, campanie ale cărei resorturi sunt vizibile pentru cei avizați. A urmat acum la rând Radu Miruță, victimă colaterală a întârzierii cu care avionul Spartan a putut decola la Paris. Am citit cele mai aiuritoare presupuneri în legătură cu acest incident, speculându-se chiar existența unui complot Miruță-Macron urmărind discreditarea președintelui (și, implicit, a României). S-a impus, așadar, modelul de gândire al „analiștilor” de la Realitatea și RTV. În ochii cărora Donald Trump este referința supremă.

Nu putem decât să parafrazăm vorbele poetului: „O, țară tristă, lipsită de umor…”

Alexandru Călinescu este profesor emerit la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, critic literar şi scriitor

Publicitate și alte recomandări video