Pusha Petrov – Descoase la Borderline Art Space
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 15.05.2021

Eveniment (P)

Pusha Petrov – Descoase la Borderline Art Space

GALERIE
afis pusha petrov
  • afis pusha petrov
- +

Borderline Art Space găzduiește, începând de joi, 27 august 2020, ora 19:00, expoziția de fotografie a artistei Pusha Petrov, curatoriată de Ami Barak. Intitulată Descoase (en. (un)stich), expoziția durează până pe 27 septembrie, iar accesul la deschiderea din 27 august se face cu purtarea măștii și respectarea regulilor de distanțare fizică, în grupuri de maximum 4 persoane.

Pusha Petrov creează opere care depășesc cu mult gestul fizic al apăsării declanșatorului. Expoziția aceasta este un succint panoramic al intensei sale activității din ultimii ani, incluzând totodată și o nouă creație. Cercetările sale urmează un parcurs de la obiect la individ și se dezvăluie prin serii fotografice, așa cum declară însăși artista, și scot la iveală o identitate ascunsă ce se disimulează în spatele a ceea ce percepem într-o primă vizualizare.

Făcând parte ea însăși dintr-o comunitate a bulgarilor din Banat, atenția artistei este focusată pe ideea apartenenței și a identității, fiind abordată în sensul său larg, evidențiind o atracție fățișă pentru singularități culturale. Așa cum mărturisește chiar artista, „mă interesează să observ atât detalii și gesturi ale vieții cotidiene, cât și atitudini ce continuă să marcheze și să conserve singularitatea fiecăruia. În spatele acumulărilor și a diversității obiectelor manufacturate și atent colectate, individul este simultan absent și prezent, un paradox al modernității noastre.”

Expoziția este alcătuită din lucrări care aparțin de 3 serii diferite:

Pudgasnić, 2019
(Digital prints on Hahnemühle paper photo rag 308g
and Leporello Zigzat format on Bamboo paper, duplex printing)

În timpul sărbătorii anuale de Sfântul Lazăr, într-un cadru familiar feminin, fetițele sunt asistate în îmbrăcarea portului, potrivit unui rit de predare a unor obiceiuri. Veșmintele lor devin o armură, grea de purtat. Prin urmare Pudgasnić, perinița de posterior, este un element invizibil fixat pe partea superioară a feselor, creând o formă feminină ideală, altfel imposibil de obținut. Acest etalon de frumusețe se aplică fetelor conform tradiției comunității bulgare din Banat.

(des)coase, 2019
Adjjima(Berenice) Hadar(Hadja) Luise(Hadja) Tijana(Hadja) Touza(Hadja) Nirveda(Berenice)
(Digital print on William Turner paper 310g)

Pusha Petrov a reușit să fie acceptată în intimitatea saloanelor de coafură africane din Paris, punând sub semnul întrebării multiplele lor funcții sociale și comunitare ca mărturie a unei afirmări colective. Pentru a ajunge la forma finală a unor coafuri, extensiile și codițele sunt fixate cu ață care sunt, după aceea, date jos. Pentru aceste fire care apar în această serie, ea a cerut „altor artiști să aleagă o culoare și să intervină fiecare la rândul lui. Artistul le-a lăsat așa cum sunt, ca o contribuție analitică personală.

Pišćir, 2020
(Digital print on Photo Rag 310 g)

Pišćir este un accesoriu special, un ornament aplicat peste podoaba capilară. Construit pe o structură din metal și carton, obiectul are un statut sculptural volumetric, fiind o piesă fastoasă ce conferă purtatoarei prestanță și mândrie. Decorată puternic și strălucitoare, aceasta oferă senzația unei podoabe de aur pretențioasă de purtat.

Cu o istorie de aproape un secol și jumătate, compus din elemente brodate meticulos și țesute manual, cu inserții din fir de aur, costumul tradițional feminin este conceput în întregime și creat de femeile familiei pentru a face parte din zestre și este moștenit din generație în generație.

Comuna Dudeștii-Vechi este leagănul modest al unei mici comunități cunoscute sub numele de Palcene sau bulgarii din Banat. Identitatea acestui grup, forjată în tradiție și religie, este marcată de un spirit comunitar puternic, iar costumul lor tradițional feminin reprezintă un semn distinctiv și aparte.

Pusha Petrov trăiește și lucrează la Paris și Timișoara și a fost una dintre revelațiile Bienalei Art Encounters din 2017, „Life: User's Manual”, unde Ami Barak a fost unul dintre co-curatori. De atunci, a participat la Daegu Photography Biennale (2018) din Coreea de Sud; The Brick, La Brique, Brick de la Kunsthalle Mulhouse (2019) și recent la Causal Loop, din cadrul Curated_by Festival de la Charim Gallery Vienna (2019).

Expoziție organizată de Borderline Art Space prin Asociația Culturală AltIași. Proiect co-finanțat de AFCN. Sponsori: Gramma, Cuptorul Moldovencei. Parteneri media: Wink, Radio România Cultural, RFI, Ziarul de Iași, Modernism.ro.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Principiul lui Peter şi sportul

Nicolae GRECU

Principiul lui Peter şi sportul

Cei care nu izbutesc să treacă trec graniţa dintre competenţă şi incompetenţă se consideră insultaţi de către cei care observă aceasta.

Filmuletul zilei

opinii

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (VII)

Eugen MUNTEANU

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (VII)

În ultimul foileton al acestei serii sunt analizate două „contribuţii“ recente ale unor autori români, marcate de manipularea de tip protocronist a unor documente de istorie medievală europeană.

Nu poţi fi misogin când vorbeşti despre mironosiţe

pr. Constantin STURZU

Nu poţi fi misogin când vorbeşti despre mironosiţe

Ziua de mâine, a treia duminică a Paştilor, este consacrată femeilor mironosiţe (purtătoare de miruri la mormântul Domnului). Un bun prilej pentru a vorbi despre condiţia femeii în creştinism.

Este morala creştină compatibilă cu etosul capitalismului?

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Este morala creştină compatibilă cu etosul capitalismului?

Azi doresc să vă provoc la reflecţie, fără să mă implic impunând vreun punct de vedere personal care să mă înregimenteze într-o tabără pro sau contra. E un subiect incitant, argumentele variate ale apărătorilor şi acuzatorilor nefiind deloc futile în a decela un răspuns definitiv.

pulspulspuls

Senatoarea de la Iaşi a dat iar iama-n pălării

PULS

Senatoarea de la Iaşi a dat iar iama-n pălării

Nu ştim alţii cum sunt, dar noi, numai când vedem o nouă pălărie a madamei senator PNL de Iaşi Scântei, parcă ne tresaltă inima de ce procopseală pe capul nostru s-a ales încât să avem şansa unei aşa reprezentări în Parlament. Nu, nu vă gândiţi că e la Iaşi madama, căci auzim că pe-aici n-a mai dat de la alegeri încoace, ci undeva pe la Arad, de ziua Regelui, ştiţi voi pasiunea veche.

Caricatura zilei

WC spațial

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.