Radarele vechi pot da erori. Când pot șoferii avea șanse să câștige o contestație în instanță? Radu Drosescu, profesor de la Facultatea de Mecanică Iași, arată care este „proba regină” într-un dosar

sâmbătă, 13 decembrie 2025, 03:33
5 MIN
 Radarele vechi pot da erori. Când pot șoferii avea șanse să câștige o contestație în instanță? Radu Drosescu, profesor de la Facultatea de Mecanică Iași, arată care este „proba regină” într-un dosar

Șoferii pot fi amendați pe nedrept dacă sunt „vizați” de radare vechi care măsoară greșit viteza. Fasciculul lor, mult prea larg, poate capta viteza altei mașini aflate în apropiere, explică conferențiarul Radu Drosescu, de la Departamentul de Inginerie Mecanică și Autovehicule Rutiere al Facultății de Mecanică, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIASI).

În anumite situații, tocmai modul în care funcționează aceste dispozitive poate deveni un argument real într-o contestație în instanță — însă doar atunci când înregistrarea nu arată clar ce vehicul a fost măsurat. Este important de precizat că explicațiile profesorului permit șoferilor să înțeleagă modul de funcționare al radarelor, fără a constitui un îndemn din partea acestuia la contestarea amenzilor.

Cum poate fasciculul larg să „încurce” polițistul

Conferențiarul Radu Drosescu explică pentru „Ziarul de Iași” că radarele clasice pot lua viteza unui alt vehicul decât cel vizat, asta din cauza fasciculului foarte larg. La distanțe mari, radarul acoperă chiar două-trei benzi și poate returna semnalul de la mașina cu cea mai puternică reflexie, nu de la cea asupra căreia crede operatorul că a țintit.

O autoutilitară, spre exemplu, o dubă sau un SUV pot reflecta o cantitate mai mare de semnal decât o mașină mică, aflată chiar mai aproape. Pentru șoferi, asta înseamnă că o amendă poate fi contestată dacă înregistrarea nu arată clar ce vehicul a fost măsurat.

Mecanismul radarelor clasice

Conferențiarul de la TUIASI explică mecanismul: radarele vechi, precum MPH Bee III sau Python II, emit un fascicul conic care se lărgește tot mai mult odată cu distanța. Dacă la câțiva zeci de metri fasciculul este relativ concentrat, la 100–300 de metri acesta se poate întinde suficient cât să acopere o porțiune mare din drum.

„O eroare frecventă a operatorului RADAR constând în identificarea greșită a vehiculului țintă este strâns legată tocmai de lățimea fasciculului și nu de precizia de măsurare. Cu alte cuvinte, agentul înregistrează din greșeală viteza unui vehicul aflat lângă vehiculul țintă. Pe măsură ce ținta se depărtează de cinemometrul RADAR, fasciculul emis crește rapid în lățime, cuprinzând mai multe benzi de autostrăzi și drumuri adiacente. Dacă alte vehicule se află în raza de acțiune a radarului, dispozitivul nu poate identifica mașina țintă căreia i se atribuie calculul vitezei. Probabilitatea de a calcula greșit viteza unui vehicul din apropiere crește dacă celălalt vehicul este mai mare decât vehiculul țintă, deoarece dispozitivul radar măsoară cu precădere viteza vehiculului cu suprafața reflectorizantă mai dominantă. Identificarea greșită a vehiculului țintă este, de asemenea, mai probabilă în trafic intens și pe măsură ce distanța dintre radar și vehiculul țintă crește”, arată conferențiarul Radu Drosescu.

Când pot fi puse sub semnul întrebării măsurătorile LIDAR

Acesta a adăugat că radarele moderne încearcă să corecteze aceste erori, fie afișează viteza cea mai mare, fie pot monitoriza simultan mai multe ținte. Pistolul LIDAR cu un fascicul emis mult mai îngust reprezintă o alternativă mai bună și o cauză a înlocuirii mai vechilor cinemometre radar, aflăm de la profesorul universitar din Iași, dar chiar și acestea pot avea propriile limite.

Aparatele LIDAR, cum este TruCAM, au un fascicul foarte îngust, care rămâne bine concentrat pe o singură țintă chiar și la distanțe considerabile. Din acest motiv, ele nu suferă de problema fundamentală a radarului: nu pot „prinde” alt vehicul aflat lateral, pentru că fasciculul lor nu se lărgește semnificativ. Tot profesorul insistă asupra rolului imaginii: un LIDAR generează o fotografie clară, cu reticulul așezat exact pe mașina vizată, cu numărul și distanța afișate. Tot el precizează faptul că radarele vechi nu sunt neapărat mai imprecise decât TruCAM în ceea ce privește viteza, dar distanța mare de detecție nu are utilitate practică în trafic.

Totuși, și aparatele LIDAR, deși mult mai precise decât radarele vechi, pot avea propriile limite, motiv pentru care este important cum sunt folosite și ce dovezi sunt înregistrate.
Într-un material viitor, „Ziarul de Iași” va prezenta, pe baza explicațiilor aceluiași specialist, și situațiile în care măsurătorile LIDAR pot deveni discutabile și, implicit, contestate de șoferi.

De ce fotografia este „proba regină” într-o contestație

Radarele moderne, cum e radarul laser (cinemometru) LTI 20/20 II, spre exemplu, funcționează fie manual, cu un polițist care îl ține în mână, fie automat, montat pe un trepied. Spre deosebire de alte contravenții, care pot fi constatate direct de agentul de poliție rutieră și consemnate doar prin procesul-verbal, în cazul vitezei trebuie aduse dovezi suplimentare. Cea mai importantă dovadă este fotografia realizată de cinemometru în momentul măsurării vitezei peste limita admisă.

Este obligatoriu ca numărul de înmatriculare, fie de pe plăcuța din față, fie de pe cea din spate, să apară cât mai clar în fotografia martor, atrage atenția profesorul universitar Radu Drosescu. Fotografia folosită în cazul unui proces-verbal contestat trebuie să arate cel puțin viteza de deplasare, distanța dintre aparat și mașina țintă și o imagine clară a vehiculului în banda de mers, preferabil cu un spațiu liber de cel puțin 0,5 metri în părțile laterale, pentru a se evita situația în care semnalul este reflectat de altă sursă. De asemenea, trebuie observată poziția cursorului (reticulului) în fotografie — cât de aproape este de plăcuța de înmatriculare, care reprezintă zona recomandată pentru țintire.

Pentru că cinemometrul este prevăzut cu receptor GPS, se poate solicita suplimentar și locația exactă a aparatului în momentul în care a fost înregistrată viteza contestată, arată universitarul. Această informație este utilă mai ales atunci când trebuie demonstrat dacă locul faptei se află în interiorul sau în afara localității, precum și în situațiile în care poziționarea mașinii de poliție este în dreptul indicatorului de intrare/ieșire din localitate sau a unor indicatoare de reducere a vitezei, cum ar fi cele de la școli sau treceri pentru pietoni.

 

Etichete: amenzi, erori, radar

Publicitate și alte recomandări video

Îți recomandăm

Comentarii