Tudor și-a dorit mereu să urmeze această specialitate deoarece fratele său era deja medic specialist radiolog atunci când el se pregătea de rezidențiat. În paralel cu medicina, Tudor a urmat și cursurile Facultății de Fizică de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Alegerea radiologiei pentru Smaranda a fost bazată pe multitudinea de opțiuni pe care o oferă această specialitate. „M-a atras posibilitatea lucrului direct cu pacientul, în cadrul examinărilor ecografice, a biopsiilor sau a radiologiei intervenționale precum și varianta de a lucra strict în fața unui calculator la interpretarea examinărilor CT/IRM. În această specialitate ai posibilitatea de a profesa atât la stat cât și în mediul privat, precum și varianta de a lucra la distanță. În plus, la momentul alegerii, radiologia devenise deja o specialitate în plină expansiune”, și-a explicat opțiunea dr. Smaranda Grămadă.

După terminarea rezidențiatului, cei doi au ajuns la concluzia că se completează perfect unul pe celălalt și s-au hotărât să se căsătorească.

Radiologia a fost specialitatea pe care și-au dorit-o de la început

„Radiologia și imagistica medicală în România reprezintă o ramura a medicinei în plină expansiune. Această afirmație se bazează pe faptul că suntem într-o perioadă începută de câțiva ani buni, în care infrastructura radiologică evoluează constant. Astfel, numărul de aparate de imagistică medicală precum CT, IRM, mamografe, ecografe este în permanentă creștere, în întreaga țară, atât în sistemul de stat cât și în cel privat. Apar, de asemenea, din ce în ce mai multe IRM-uri de 3 Tesla sau CT-uri și ecografe de înaltă performanță. Prin programele de sănătate națională existente, ca de exemplu «Monitor 2», numeroși pacienți pot avea acces la investigații imagistice de înaltă performanță, gratuit sau cu costuri reduse. Această situație atrage după sine nevoia de personal medical calificat”, a explicat dr. Tudor Grămadă.

Medicul a atras atenția asupra faptului că, deși în marile orașe specialiștii radiologi sunt, în general, suficienți pentru a acoperi necesitățile pacienților, există și zone, în special în orașele mici, în care numărul medicilor radiologi este deficitar. Acest lucru, a considerat dr. Tudor Grămadă, adâncește decalajul dintre zonele hiperdezvoltate și zonele „neglijate” din România.

După specializările pe care le-au făcut în Franța, Tudor și Smaranda s-au întors la Iași

„Din experiența personală, consider că nu există diferențe majore între serviciile de radiologie și imagistică medicală de la noi și cele pe care le-am văzut în străinătate. Diferențe mai mari sunt însă în zona de radiologie intervențională, care la noi este semnificativ deficitară, atât din punct de vedere al platformelor tehnice existente, cât și al pregătirii medicilor. Consider că aici este o zonă pe care va trebui mult lucrat și insistat deoarece este o ramură extrem de utilă și necesară a radiologiei”, a spus dr. Tudor Grămadă.

Pe Tudor și Smaranda Grămadă îi găsești acum la Institutul Regional de Oncologie. Amândoi lucrează aici cu normă întreagă, adică 6 ore pe zi, fie în ture de dimineață sau de după-amiază.  Smaranda s-a specializat pe imagistica sânului.

„În IRO suntem o echipă numeroasă de medici radiologi de top, ce avem la dispoziție toate tipurile de aparate necesare în radiologia diagnostică precum radiografe cu radioscopie, ecografe, CT, IRM, mamografe. Laboratorul de radiologie este organizat pe două situri distincte, IRO și Centru de Screening IRO, iar majoritatea medicilor își desfășoară activitatea în ambele locații. Reușim să acoperim majoritatea tipurilor de investigații cunoscute în radiologie, desigur cu accent pe patologia oncologică, dat fiind profilul spitalului. Există și un grup de medici radiologi specializați în imagistica sânului numiți senologi, care realizează și proceduri de tip puncție-biopsie mamară, pentru obținerea diagnosticului histologic, indispensabil, în vederea tratamentului cancerului mamar”, a explicat dr. Tudor Grămadă.

Cum arată munca de zi cu zi a unui medic radiolog?

Având în vedere gama largă de aparatură medicală de care dispune IRO și organizarea serviciului pe două situri, activitatea unui medic radiolog în această unitate sanitară este variată. Dr. Smaranda Grămadă a povestit că în funcție de zi și de program, medicul radiolog poate efectua ecografii sau poate interpreta radiografii, examinări CT/IRM sau mamografii. Participă, de asemenea la comisii multidisciplinare pe spital.

Există și medici rezidenți pe radiologie care își desfășoară activitatea în IRO și care participă la activitățile desfășurate de medicii specialiști.

„Asigurăm și linie de gardă permanentă, pentru situațiile în care apar complicații la pacienții oncologici, necesitând investigații imagistice în urgență. Lucrând într-un spital cu profil oncologic, numărul de investigații făcut zilnic este în cea mai mare parte predefinit, prin programări realizate cu suficient timp în urmă. Variabilitatea numerică survine prin supraadăugarea examinărilor cerute în urgență la programul deja stabilit”, a spus dr. Smaranda Grămadă.

Care este rolul imagisticii medicale?

În patologia oncologică, imagistica are un rol indispensabil, atât în diagnostic, cât și în urmărirea pacientului. Investigațiile imagistice contribuie la stabilirea diagnosticului inițial, alături de alte proceduri esențiale, de tip biopsie, care înseamnă o analiză anatomo-patologică, prin care se poate realizarea confirmarea patologiei neoplazice și stadializarea acesteia.

Ulterior, investigațiile imagistice sunt necesare pentru stabilirea planului de tratament, evaluarea răspunsului terapeutic și monitorizarea pe termen lung a pacientului.

„Efectuarea diferitelor tipuri de investigații imagistice de care dispunem este necesară, deoarece, în funcție de ceea ce căutăm și de cât de repede dorim să aflăm răspunsul, vom aborda o tehnică sau alta. La modul general, putem spune că la pacienții oncologici investigația cea mai frecvent utilizată este computer-tomografia. Aceasta oferă o imagine de ansamblu a gradului de extensie al bolii oncologice și, foarte important, permite o comparație fidelă între diferitele momente ale evoluției patologiei prin așa numitele examinări comparative. Pentru situații particulare, ca de exemplu neoplasmele din sfera pelvină sau mamară, indicate sunt examinările IRM, pentru că pot oferi informații mai precise. În ceea ce privește patologia mamară, se utilizează cu precădere explorările mamografice și ecografice, iar pentru diverse situații particulare, radiografiile și ecografiile își au aportul lor”, a spus dr. Tudor Grămadă.

Mamografie sau ecografie?

Medicul a explicat faptul că în cazul evaluării imagistice a sânilor, ideal ar fi să se realizeze atât evaluare mamografică, cât și cea ecografică, deoarece acestea sunt investigații complementare. Dr. Tudor Grămadă a spus că există modificări care se pot vedea doar pe mamografie, în timp ce unele anomalii pot fi identificate doar ecografic. De aici vine necesitatea de a efectua ambele tipuri de examinări. În lume, există o variabilitate privind vârsta de la care este recomandată mamografia.

„Este important de menționat aici că dacă situația o impune, vorbim de risc familial crescut și suspiciune înaltă de neoplazie, mamografia se poate efectua și mai devreme de 40 de ani. Acest lucru ar trebui discutat, de la caz la caz, cu medicul senolog. Populația generală, fără factori de risc precum antecedente familiale de cancer mamar și fără suspiciune de afectare mamară, nodul mamar, scurgeri mamelonare, modificări ale tegumentului sau mamelonului, ar trebui să efectueze de la 40 de ani o ecografie mamară anual și o mamografie la 2 ani. Atunci când aceste investigații se realizează în cadrul aceleași consultații, se va realiza mamografia înaintea ecografiei”, a explicat dr. Tudor Grămadă.

Medicul a mai subliniat faptul că la orice modificare a sânului resimțită de pacientă, indiferent de vârsta acesteia, trebuie realizat un consult de specialitate la medic ginecolog sau senolog. În funcție de situație, medicul îi va recomanda pacientei explorările necesare. Ceea ce este important de reținut, conform dr. Tudor Grămadă, e faptul că deseori mamografia și ecografia nu sunt suficiente pentru a stabili diagnosticul, situație în care se impune efectuarea de investigații suplimentare, precum puncția-biopsie mamară sau IRM-ul mamar.

Cele mai scumpe investigații imagistice și tehnologia din spatele lor

Dr. Tudor Grămadă a spus că cel mai mare grad de complexitate tehnică din cadrul explorărilor imagistice îl are IRM-ul, ceea ce justifică și prețul ridicat al aparaturii și întreținerii acesteia. De aici, sumele mari necesare pentru realizarea unor astfel de explorări.

Medicul a subliniat însă că pe măsură ce complexitatea dispozitivelor scade și prețurile aferente sunt mai mici.

„În medicină orice investigație trebuie să poată fi făcută, ori de câte ori se impune, indiferent de preț, deci ideal ar fi să evoluăm spre o situație economică globală în care impedimentele financiare pentru a realiza o anumită investigație să nu mai existe. În cazul pacienților oncologici aceștia pot beneficia de gratuitate la investigațiile imagistice, pe baza programului național de finanțare «Monitor 2», ceea ce este un lucru extrem de favorabil și nu putem spera decât ca acest program să fie menținut. În rest, pacienții pot beneficia de gratuități sub diverse forme, variabile de la caz la caz și în limita unor fonduri disponibile”, a spus dr. Tudor Grămadă.

Medicul își amintește de multe cazuri complexe și interesante din punct de vedere medical pe care le-a avut în carieră, dar cel mai puternic i-au rămas în memorie acele situații dramatice, în care pacienți tineri sunt diagnosticați cu cancer, aspecte de care, spune el, este foarte greu să te detașezi emoțional.

„Munca de radiolog continuă și acasă cu discuții despre serviciu și pacienți ceea ce face să avem mai mereu despre ce vorbi. Văd acest aspect ca pe un lucru bun, dar avem nevoie și de pauze, pe care le găsim de obicei în vacanțe în care mai vorbim de radiologie, dar totuși mai puțin”, ne-a destăinuit dr. Tudor Grămadă.

„Consider că majoritatea specialităților medicale sunt mari consumatoare de timp, resurse și necesită multă dedicare din partea medicilor. De aceea, frecvent este greu sa delimitezi viața profesională de cea familială. Discuțiile ne ajută să clarificăm anumite dileme care apar uneori în activitatea medicală”, a spus dr. Smaranda Grămadă.

 

Publicitate și alte recomandări video