anunturi
grandchef
Mineralia
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

sambata, 03.12.2022

Raport de etapă. Neconcluziv

GALERIE
Ioan Alexandru Tofan
  • Ioan Alexandru Tofan
- +

Nu cred că problemele educaţiei pot fi înţelese doar prin studii statistice şi nici doar prin „percepţia” lor. Pentru că nu e o problemă de „percepţie”, ci de interacţiune a celor implicaţi: ea ţine de strâmba legătură dintre profesori şi „administraţia de la centru”, de salariile mici şi de normele mari, de imensa birocraţie, de graba părinţilor de a-şi vedea copiii angajaţi şi nu de a-i şti formaţi şi educaţi, de modelele sociale pe care elevii le găsesc interesante şi care îndeamnă la orice altceva decât la învăţătură.

Războiul de lângă noi e pe cale să îngheţe. Preţurile nu îngheaţă. Vin sărbătorile. Plouă şi e urât afară. Noroc de Campionatul Mondial de Fotbal şi noroc de controversele pe care le-a iscat. Avem ce comenta, să ne mai luăm gândul de la greutăţile vieţii. Păcat că nu ne-am calificat: am fi trăit clipă de clipă alături de echipa naţională. Dar nici Italia nu s-a calificat, aşadar suntem cam pe-acolo şi noi, şi ei. Funcţionează o conspiraţie mondială împotriva latinităţii; şi a „dacicităţii”, desigur.

În toată această lume plină de probleme, de şcoală nu se mai aude nimic. A plecat ministrul, a venit ministrul. ăi legile educaţiei, care erau cât pe ce să fie discutate-modificate-adoptate-implementate, au dispărut din mintea cetăţeanului vigilent. Plagiatele, câte au fost descoperite, reprezintă doar un subiect de discuţie politic, nu şi academic. Altfel spus, dacă nu ai funcţie sau nu apari la televizor, nimeni nu se sinchiseşte dacă ai scris în lucrarea de doctorat că Platon a fost un actor muntenegrean sau că în tinereţe ai compus, într-un moment de inspiraţie, Capra cu trei iezi. Cu CNATDCU am rămas cum am stabilit, adică „nici aşa, nici altminteri”.

„La firul ierbii”, în sala de clasă, lucrurile sunt la fel de ciudate: în multe universităţi (nu în toate, e-adevărat) au fost aprobate anumite procente semestriale de activitaţi online. Destul de mari (cel mai mic pe care l-am găsit este de 25%). Şi, surprinzător, studenţii şi profesorii s-au bucurat împreună. Dacă anul trecut tânjeam la frumoasele vremuri ale întâlnirii faţă în faţă, la interacţiunea plină de sens şi „simţ” din timpul orelor pre-pandemie, iată cum, cu prima ocazie, toată lumea a decis că e totuşi bine să mai stăm şi acasă, în papuci, la calculator. Întâlnirea care a debutat în septembrie şi-a epuizat curând rezervorul de uimire şi bucurie, iar comoditatea s-a instalat, suverană. Profităm de posibilitatea de a face ore online, la maximum. De ce să ieşim din casă în frig şi trafic? Excepţiile de la această situaţie sunt foarte puţine, şi în rândul studenţilor şi al profesorilor.

Peste toate acestea, mai vine încă un motiv de amărăciune: în numărul de luni al Ziarului de Iaşi, colegul meu Ciprian Iftimoaei a scris despre o statistică interesantă legată de învăţământul românesc. Pe lângă toate greutăţile, şcoala nici nu are o carte de vizită bună. Datele pot fi găsite acolo, dar i-am cerut permisiunea autorului articolului de a comenta câteva dintre ele. În studiu, printre problemele sistemului românesc, sunt enumerate, în ordine: „slaba pregătire şi dezinteresul unora dintre profesori” (53,6%), „abandonul şcolar în rândul copiilor din medii defavorizate” (45,1%), „lipsa de disciplină a elevilor din ziua de azi” (41%), „accesul dificil al copiilor din rural la educaţie de calitate”(35,4%). Este, ce-i drept, un studiu despre „percepţia cu privire la educaţie”, dar din răspunsuri pare că lipsesc tocmai opiniile celor care sunt direct implicaţi în ea, adică ale profesorilor înşişi. „Slaba pregătire şi dezinteresul” sună a scurtătură a gândirii, pentru că cele două nu sunt, în mod necesar, legate. Doar slaba remuneraţie ar putea funcţiona ca o explicaţie care să le pună împreună pe amândouă, şi asta e totuşi prea puţin relevant. În celelalte cazuri chestiunea e mai complexă: familia nu este nici ea inocentă, deşi şcoala ar putea face mai mult, e drept. Pe de altă parte, 61,6% dintre respondenţi spun că „părinţii din ziua de azi nu acordă suficientă atenţie educaţiei copiilor la şcoală”, fără să pot pricepe în ce ar consta această „atenţie”.

Oricum, nu cred că problemele educaţiei pot fi înţelese doar prin studii statistice şi nici doar prin „percepţia” lor. Pentru că nu e o problemă de „percepţie”, ci de interacţiune a celor implicaţi: ea ţine de strâmba legătură dintre profesori şi „administraţia de la centru”, de salariile mici şi de normele mari, de imensa birocraţie, de graba părinţilor de a-şi vedea copiii angajaţi şi nu de a-i şti formaţi şi educaţi, de modelele sociale pe care elevii le găsesc interesante şi care îndeamnă la orice altceva decât la învăţătură. În fine, situaţia mai are de luptat şi cu vestitul General Iarnă, când vigilenţa cetăţenească hibernează şi interesul societăţii se reorientează, de la problemele abstracte ale destinului unei generaţii, către cele legate de frig, mâncare şi luminiţe colorate. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Patria nu e tribunal

Pavel LUCESCU

Patria nu e tribunal

Nu există unitate de măsură pentru patriotism. Şi, prin urmare, nu există mai mult sau mai puţin patrioţi. Există în schimb o infinitate de grade de intensitate a relaţiei cu propria patrie, de la pura indiferenţă, la pura pasiune, dar nimic care să justifice instituirea vreunui tribunal al patriotismului.

opinii

China şi „stabilitatea socială”

Alexandru CĂLINESCU

China şi „stabilitatea socială”

China are o frumoasă tradiţie: în timpul aşa-zisei „revoluţii culturale”, fotografiile „duşmanilor poporului” erau lipite pe toţi pereţii şi pe toate gardurile. Regimul a reuşit să insufle teama de decădere socială, eficient şi pervers mijloc de coerciţie. Aşa stând lucrurile, orice mişcare de protest împotriva dictaturii partinice este un act de mare curaj.

George „Gogu” Constantinescu (2)

Neculai SEGHEDIN

George „Gogu” Constantinescu (2)

Integrala invenţiilor lui George Constantinescu a fost scrisă la Cluj, editată şi tipărită la Iaşi şi donată Muzeului Politehnicii din Bucureşti. Asta şi pentru ca legătura între cele trei oraşe să fie şi alta decât cea din butada conform căreia legile se gândesc la Cluj, se scriu la Bucureşti şi se aplică la Iaşi.

Evanghelia înfăşată în scutece de Prunc

pr. Constantin STURZU

Evanghelia înfăşată în scutece de Prunc

De ce ne ajunge atât de uşor la inimă colindul? Pentru că el nu este altceva decât Evanghelia înfăşată în scutece de Prunc. 

pulspulspuls

Letopiseţul giudeţului nostru: despre cum a botezat Mihai Chirica un cronicar şi cum a decontat musiu Paralexe deplasarea la Cremenal din visteria publică

Letopiseţul giudeţului nostru: despre cum a botezat Mihai Chirica un cronicar şi cum a decontat musiu Paralexe deplasarea la Cremenal din visteria publică

Pentru astăzi ne-am propus să-l tragem de urechi pe primarul târgului nostru, onorabilul edil Mihai Chirica, care a greşit impardonabil o referire la denumirea celui mai proaspăt liceu din oraş, care poartă numele cronicarului Miron Costin. 

Caricatura zilei

Iohannis și gazele

Editia PDF

Bancul zilei

Tata, tata! Avem lupi în bloc? Nu, puiule, vecinii îsi citesc facturile la curent si gaze!

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.