RAPORT Unde se adăpostesc românii în caz că ne invadează rușii? Ieșenii s-ar putea „bate” la propriu pentru un loc: 97% dintre locuitori nu au adăpost sigur

În tot județul sunt funcționale doar 74 de adăposturi, la o populație de peste 760.000 de oameni. Într-un scenariu de urgență, ieșenii ar ajunge să se înghesuie la propriu pentru a prinde un loc într-un subsol care încă mai poate fi folosit. Iar la nivel național situația nu este cu nimic mai bună: România poate proteja, în prezent, doar 1,67% din populație în adăposturile considerate funcționale.

România nu își poate proteja populația în cazul unui conflict armat, iar Iașul nu face excepție

Cu peste jumătate dintre adăposturile naționale nefuncționale, cu administrații locale care nici măcar nu au calculat necesarul real de protecție și cu o capacitate generală de doar 5,19%, țara se află mult în urma standardelor moderne. În Iași, marea majoritate a populației ar rămâne fără un loc sigur. Iar în momentul în care sirenele ar suna, doar o mică parte dintre ieșeni ar avea o șansă să intre într-un spațiu protejat.

• Citește și: S-a atins nivelul zero: Rusia nu mai primește nici măcar un capăt de ață din Iași – Ziarul de Iaşi – liderul presei ieşene

Județul nostru avea la finalul anului 2023 o populație de 760.774 de oameni, 181 de adăposturi de protecție civilă și o capacitate totală de 18.850 de locuri, ceea ce înseamnă un procent de doar 2,48% al capacității totale. Dintre acestea, doar 9.278 de locuri sunt operative, adică 1,22%. În municipiul Iași, recensământul din 2021 indică 271.692 de locuitori și 170 de adăposturi, dintre care capacitatea totală este de 17.819 locuri, reprezentând 6,56%. Capacitatea operativă este de 8.577 locuri, adică 3,16%. Practic, în orașul reședință, aproape 97% dintre oameni nu ar avea unde să se adăpostească în caz de conflict armat.

Iașul: multe adăposturi pe hârtie, puține funcționale

Repartizarea la nivelul județului scoate în evidență altă problemă majoră: din cele 98 de localități, doar opt — Iași, Pașcani, Valea Lupului, Holboca, Lețcani, Podu Iloaiei, Miroslava și Sculeni — dețin adăposturi de protecție civilă. Asta înseamnă că 90 de localități, inclusiv două orașe și 88 de comune și sate, nu au nici măcar un astfel de spațiu.

Conform unei informări oficiale a Ministerului Afacerilor Interne (MAI) – Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), capacitatea de adăpostire a scăzut considerabil în ultimii ani, în principal pentru că multe dintre adăposturile existente s-au degradat iremediabil, fiind scoase din stare de operativitate, sau nu au mai beneficiat de întreținere și dotări corespunzătoare din cauza lipsei fondurilor.

• Citește și: Bani, arme, putere și controverse: frontiera de lângă Iași, filtru pentru materiale suspecte, în timp ce România cumpără masiv armament din două state – Ziarul de Iaşi – liderul presei ieşene

Absența unor prevederi legale care să oblige menținerea destinației acestor spații, precum și demolarea clădirilor ce adăposteau astfel de subsoluri au contribuit la o reducere masivă a infrastructurii de protecție civilă. La finalul anului 2023, România mai număra 5.072 de adăposturi publice și private, operative și neoperative, dar doar jumătate dintre ele, mai exact 2.529, se află în stare de funcționare, după cum arată datele din raportul Curții de Conturi.

Adăposturile, tot mai puține. De ce a scăzut capacitatea națională?

Este relevant și faptul că 73% dintre toate adăposturile din țară au fost construite înainte de 1990 și au, deci, peste 35 de ani vechime. Comparativ cu situația din 2013, numărul total de adăposturi a scăzut cu aproape o treime, mai exact cu 31,68%. În aceste condiții, imaginea generală este una îngrijorătoare: în 25 de județe ale României, capacitatea de adăpostire este sub 1%, iar în zece municipii reședință de județ, procentul nu depășește nici el 1%.

IGSU subliniază că necesarul real de adăpostit nu poate fi calculat pe timp de pace, pentru că nu se știe câte persoane ar fi mobilizate, câte ar fi evacuate sau auto-evacuate, câți răniți, bolnavi, combatanți și necombatanți ar trebui protejați, așa cum prevede Convenția de la Geneva. Cu alte cuvinte, România nu știe exact pe cine ar putea sau ar trebui să adăpostească. Cert este însă că ceea ce există acum este insuficient.

Metroul, o soluție doar teoretică

În încercarea de a găsi soluții suplimentare, autoritățile au căutat spații alternative în diverse județe, arată Curtea de Conturi. Astfel, în 17 județe au fost identificate peșteri, galerii miniere, tuneluri feroviare, saline, pasaje subterane sau grote. În București-Ilfov, metroul și marile pasaje subterane ar putea deveni spații de refugiu, la fel ca parcările subterane ale centrelor comerciale. Totuși, multe dintre aceste locuri se află la distanțe mari de zonele urbane dense, motiv pentru care sunt prevăzute mai degrabă pentru protecția bunurilor materiale decât a oamenilor. Chiar și așa, includerea acestor spații naturale ridică capacitatea suplimentară de adăpostire cu aproximativ 72.730 de persoane.

Situația metroului este una aparte. Până în anul 2016, nu exista nicio obligativitate ca stațiile să includă adăposturi de protecție civilă. Metrorex explică faptul că stațiile construite între 1979 și 2020 au avut prevăzute lucrări pentru spații destinate apărării civile, însă testările făcute în anii ’80 și ’90 nu au dus niciodată la operaționalizarea vreunei stații ca adăpost. Cu toate acestea, dacă se iau în calcul și aceste opțiuni alternative din țară, capacitatea națională de adăpostire crește de la 3,21% la 5,19%. Este un pas înainte, dar tot insuficient, mai ales în lipsa unei norme care să precizeze un nivel minim obligatoriu de protecție pentru populație.

Exemple de bună practică: câteva orașe fac ceva în acest sens, restul așteaptă

Există și exemple de bune practici la nivel local, însă ele sunt izolate. În Galați, spre exemplu, au fost reabilitate 28 de adăposturi și puncte de comandă. În Constanța, între 2022 și 2023, cinci dintre cele șapte localități care au astfel de adăposturi au alocat fonduri proprii, ceea ce a făcut posibilă renovarea a 21 de spații. În Prahova, în intervalul 2023–2024, autoritățile au investit în modernizarea a 20 de adăposturi. La Cluj-Napoca există chiar spații cu dublă utilitate socio-economică, precum sala de fitness amenajată în adăpostul Facultății de Științe Economice sau poligonul de tragere realizat într-un adăpost privat. La Craiova, un adăpost al Facultății de Drept funcționează și ca spațiu pentru activități educative, iar la Timișoara, 48 de adăposturi au fost intabulate și marcate cu coduri QR care permit identificarea rapidă a spațiilor din proximitate.

Diferența față de statele pregătite pentru asemenea situații este uriașă. Elveția, considerată model european la capitolul protecție civilă, are 365.000 de adăposturi și o capacitate de peste 9 milioane de persoane, deși populația țării este de 8,6 milioane. De asemenea, Suedia, Norvegia, Finlanda, Israel, Albania, Bulgaria, Germania, Polonia, Franța și Italia stau semnificativ mai bine decât România.

Publicitate și alte recomandări video