Decizia a fost luată vineri de Parlamentul European şi anunţată într-un comunicat. Rareş Bogdan va fi singurul eurodeputat român care va face parte din această comisie specială. De asemenea, Parlamentul European a mai decis şi componenţa celorlalte comisii speciale înfiinţate privind inteligenţa artificială, combaterea cancerului, chestiuni fiscale şi transportul animalelor.

Membrii acestor comisii sunt aleşi de grupurile politice, care comunică selecţia lor preşedintelui Parlamentului. Fiecărui grup politic i se alocă un număr de locuri în proporţie cu numărul de eurodeputaţi pe care îi reprezintă în Parlamentul European

Preşedinţii şi vicepreşedinţii fiecărei comisii vor fi hotărâţi la şedinţele constitutive din septembrie. Parlamentul European a decis la 18 iunie înfiinţarea a trei comisii speciale pentru o perioadă de 12 luni privind lupta împotriva cancerului, combaterea dezinformării şi referitor la inteligenţa artificială. Comisia specială privind interferenţa externă în procesele democratice din UE, inclusiv dezinformarea, a fost aprobată de eurodeputaţi cu 548 de voturi pentru, 83 împotrivă şi 56 de abţineri.

Această comisie specială va fi însărcinată cu analizarea cercetărilor şi investigaţiilor care au arătat că regulile electorale crucial au fost au fost încălcate sau ocolite. De asemenea, va trebui să identifice domeniile posibile care ar necesita acţiuni legislative şi non-legislative în legătură cu platformele de socializare, să sugereze acţiuni coordonate la nivelul UE pentru combaterea ameninţărilor hibride şi să contracareze campaniile de informare şi comunicarea strategică a ţărilor terţe maligne care aduc prejudicii Uniunii Europene.

Înfiinţarea acestei comisii speciale apare într-un context dinamic în care criza COVID-19 a accelerat acţiunile de dezinformare şi de discreditare a Uniunii Europene dinspre ţările terţe, reliefând totodată şi o coordonare a strategiilor de propagandă promovate de Rusia şi China.

Recent, Comisia Europeană a emis o comunicare oficială care conţine o nouă cale de urmat pentru combaterea dezinformării. Acţiunile propuse se bazează pe înţelegere, comunicare, cooperare, transparenţă şi asigurarea libertăţii de exprimare şi a unei dezbateri democratice pluraliste, fiind pentru prima dată când Comisia Europeană a nominalizat China, alături de Rusia, ca sursă de dezinformare.

În timpul crizei, UE şi-a intensificat activitatea de informare a cetăţenilor cu privire la riscuri şi de consolidare a cooperării cu alţi actori internaţionali pentru combaterea dezinformării. Comisia a demontat miturile legate de coronavirus, pe site-uri web care au înregistrat peste 7 milioane de vizualizări. Serviciul European de Acţiune Externă, împreună cu Comisia, a consolidat comunicarea strategică şi diplomaţia publică în ţările terţe, inclusiv în vecinătatea UE.

Actorii străini şi anumite ţări terţe, în special Rusia şi China, au desfăşurat operaţiuni de influenţă şi campanii de dezinformare cu ţintă precisă în UE, în vecinătatea sa şi la nivel mondial. De exemplu, grupul operativ East Stratcom al SEAE a detectat şi a denunţat peste 550 de discursuri de dezinformare din surse pro-Kremlin pe site-ul web EUvsDisinfo.

De asemenea, tentativele de dezinformare dinspre Rusia şi China au creat şi contextul unei dezbateri între eurodeputaţii Comisiei pentru afaceri externe şi Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, mai ales în urma informaţiilor apărute în spaţiul public şi conform cărora UE ar fi cedat presiunilor Chinei pentru a modifica nuanţele grave la adresa Beijingului din cadrul unui raport privind dezinformarea, fapt negat de şeful diplomaţiei europene.

SURSA: caleaeuropeana.ro