Potrivit INS, sărăcia este situaţia în care se află acele persoane ale căror venituri sunt atât de scăzute încât le este imposibilă atingerea unui standard de viaţă considerat ca fiind acceptabil în societate și care se confruntă cu dezavantaje legate de şomaj, venituri mici, condiţii de locuit precare, îngrijirea inadecvată a sănătăţii şi bariere în accesul la învăţământ, cultură, sport şi petrecerea timpului liber.

Sărăcia este inegal distribuită în România. În anul 2023, rata sărăciei a fost de 15 ori mai mare în regiunea Moldovei decât în regiunea București-Ilfov.

Citiți aici integral Ziarul de Business nr. 31

În anul 2023, cele mai mari rate ale sărăciei s-au înregistrat în regiunile Nord-Est (31,4%), Sud-Vest Oltenia (31,3%), Sud-Est (26,8%) și Centru (24,0%), iar cea mai mică în Bucureṣti-Ilfov (2,1%). Creșterea ratei sărăciei în perioada analizată s-a înregistrat doar în regiunea Centru (de 2,1 puncte procentuale).

Rata sărăciei a crescut la bărbații din grupa de vârstă 0-17 ani și la românii de ambele sexe din grupa 25-49 ani, scăzând puternic la cei de peste 65 de ani, potrivit Statisticii. De asemenea, în familiile fără copii rata sărăciei a scăzut, în vreme ce la familiile cu copii a crescut la peste 25%.

Dacă în anul 2023 nu s-ar fi plătit pensiile şi celelalte transferuri sociale, aproape jumătate din populaţie (47,1%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative, mai arată INS.

În ultimii 8 ani România a reușit performanța de a fi pe ultima poziție în clasamentul european cu cea mai mare pondere a populației aflată în risc de sărăcie, după ce bulgarii au reușit să combată mai eficient mai eficient sărăcia.

R​ata sărăciei din România rămâne cea mai ridicată din UE, depășind-o pe cea a unor țări cu venituri similare sau mai mici pe cap de locuitor — de exemplu Bulgaria, Croația, Ungaria și Polonia, arată Banca Mondială.

Publicitate și alte recomandări video