anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Rătăciri virale

GALERIE
Ioan Milica
  • Ioan Milica
- +

Spre deosebire de prototipul său lexical, fixat în terminologia medicală în urmă cu mai bine de două secole, adj. viral, întrebuinţat cu înţelesuri precum "senzaţional", "impresionant" sau "extraordinar", a fost inoculat relativ recent în uzul celor obişnuiţi să trăiască racordaţi la reţelele multimedia. 

Nou-venitul nu a sosit, cum se zice, cu mâna goală, ci a adus şi un tovarăş de drum, a se viraliza, un verb pe care multe dicţionare de limbă română n-au apucat să-l înregistreze nici cu sensul "a se răspândi", nici cu sensul "a face senzaţie". Prin analogie cu procesul de contagiune, viralizările din lumea internetului sunt considerate molipsitoare dacă depăşesc anumite praguri de răspândire. De obicei, viralele însumează sute de mii, milioane sau chiar miliarde de accesări ori de distribuiri într-un interval relativ scurt de timp, iar pandemia actuală de gripă ne învaţă ce deosebiri există între natură şi cultură, între bolile primejdioase cu transmitere virală şi viralele cu transmitere nesăbuită în masă.

Ansamblul de tehnologii ale comunicării pe care în mod convenţional îl numim internet le permite oamenilor să amplifice exponenţial frica naturală de îmbolnăvire, transformând-o într-un imens ocean de rătăciri, sminteli, elucubraţii şi bârfe. Mai mult decât primejdia contractării unui virus cu potenţial letal, spectrul unei umanităţi învinse de apocalipsa digitală a neadevărului este, astăzi, fără precedent. Organismele care înving boala se refac, minţile şi sufletele întunecate de pandemia de ştiri false, nu. În timp ce medicii şi autorităţile din toată lumea se străduiesc, pe cât posibil, să limiteze răspândirea virusului care a ucis până acum mii de oameni, în universul global al internetului şi al reţelelor sociale isteria se traduce în creşteri masive privind întrebuinţarea unui cuvânt cu o strălucită carieră stilistică: coronavirus.

În acest mediu nociv, care îi provoacă pe oameni să dea frâu liber pornirilor iraţionale şi fricilor atavice, este cu atât mai meritorie înmugurirea unui fenomen profilactic pe cât de timid, pe atât de necesar: metajurnalismul, jurnalismul de diagnostic, jurnalismul ţintit asupra distingerii faptelor de ficţiuni. Despre ce este vorba, mai exact?

Mă număr, de ceva vreme, printre utilizatorii unui serviciu de presă cu distribuţie gratuită prin e-mail, Monday Memo, creat de fosta mea profesoară de documentare & scriere jurnalistică (de acum 20 de ani), doamna Mona Dîrţu. Ceea ce apreciez la newsletterul pe care îl citesc cu regularitate la fiecare început de săptămână e tocmai stilul îngrijit de a relata corect, limpede şi potrivit fiecare dintre evenimentele avute în atenţie. În plus, cine străbate, fie şi din curiozitate, buletinul de presă deja menţionat, va observa că, în contrast cu tonul partizan, maniheist şi tabloidal al jurnalisticii dâmboviţene contemporane, în Monday Memo se păstrează o atmosferă intelectuală lipsită de ostentaţie şi de exagerări, o atmosferă din care presa ieşeană de informare îşi făcuse, cu destul de multă vreme în urmă, un blazon profesional.

În cel mai recent Monday Memo e anunţată, fără surle şi trâmbiţe, apariţia unui "newsletter nou-nouţ", Misreport, care "ne vorbeşte despre dezinformare şi propagandă; ne explică mecanismele manipulării şi capcanele în care putem cădea; şi ne face, să sperăm, ceva mai puţin vulnerabili la misreporting şi mai bine echipaţi de a filtra singuri ce e credibil şi ce nu". După cum probabil vă imaginaţi, am urmat firul şi am descoperit un produs jurnalistic proaspăt, energic, conceput ca la carte, întemeiat pe exemple, nu pe broderii de vorbe mincinoase, pe scurt un buletin de presă care îţi creează de la început impresia că citeşti presă autentică, nu o compunere primitivă şi prost scrisă cu mândrie proletară de veşnicul repetent al clasei. Iată o mostră de introducere: "Bună dimineaţa. Extinderea epidemiei de COVID-19 în România a adus cu sine şi o avalanşă de ştiri false, alarmiste sau conspiraţioniste, care s-au rostogolit pe reţelele sociale cu viteză. Am făcut o selecţie reprezentativă mai jos". Ton politicos, stil simplu, succint, la obiect. Aşa se scrie presa.

Presupun că mulţi alţi oameni de bună credinţă ar opta să se informeze din surse precum buletinele de presă pe care le-am amintit şi îmi imaginez, cu o voită şi reţinută doză de falsă naivitate, că metajurnalismul e ca un soi de vaccin care te ajută să te ţii bine împotriva rătăcirilor şi înfierbântărilor virale. Să sperăm în bine, pregătindu-ne de rău.

Ioan Milică este conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

PNL nu poate guverna fără PSD

Cosmin PAȘCA

PNL nu poate guverna fără PSD

Nu este exclus ca, pe fondul unui dezinteres masiv la urne, PSD să obţină un număr de mandate sensibil mai mare decât cel estimat pe baza voturilor de la locale. Şi atunci nici „mama” alianţei cu USR PLUS, PMP şi UDMR nu va oferi PNL liniştea necesară să guverneze.

Filmuletul zilei

opinii

Transformare

Codrin Liviu CUȚITARU

Transformare

„Laa instaanţăă meelg cuu aaltceevaa. Suusţiin căă m-aauu deesnaaţiioonaaliizaat ceeii dee laa LLS, puunâânduu-măă săă fuumeez... Aam şii dooveezii. Mii-aauu daat naarghiileeaa, aauu făăcuut aapooii seelfiiuulii şii auu puus poozeelee pee Facebook cuu coomeentaaliiuul - S-aa tuulciit chiineezooiiuul! M-aauu moodiifiicaat deecii. M-aauu deesnaaţiioonaaliizaat. Veezii tuu, Coodliinee, îînvăăţâând eeuu loomâânaa, aam deescoopeeriit şii cuum săă fiiuu hooţ, ceeaa cee ee biinee.” N-am mai ştiut ce să adaug. Am rămas plost.

Din corola de minuni a creierului - Memoria

Bogdan ILIESCU

Din corola de minuni a creierului - Memoria

„Without memory, there is no culture. Without memory, there would be no civilization, no society, no future.” Elie Wiesel

Centenar diplomatic (II)

Florin CÎNTIC

Centenar diplomatic (II)

1920 a însemnat recunoaşterea internaţională a României complete, în adevăratele sale fruntarii. Trianonul şi apoi, în octombrie, Parisul, sunt cele două repere de neuitat pentru că ele au adus consfinţirea unirii cu Transilvania şi Basarabia.

pulspulspuls

Vorba zilei: Cică Chirica are mai mulţi oameni pe lista PSD decât pe cea a PNL

Vorba zilei: Cică Chirica are mai mulţi oameni pe lista PSD decât pe cea a PNL

Pe la sfârşitul anilor 90, Mircea Dinescu a făcut valuri printr-o afirmaţie la adresa şefului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, un profesor universitar care frecventa asiduu diverse conferinţe internaţionale, în pofida faptului că nu prea stăpânea limbile străine. 

Caricatura zilei

Chef

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.