anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

Rătăciri virale

GALERIE
Ioan Milica
  • Ioan Milica
- +

Spre deosebire de prototipul său lexical, fixat în terminologia medicală în urmă cu mai bine de două secole, adj. viral, întrebuinţat cu înţelesuri precum "senzaţional", "impresionant" sau "extraordinar", a fost inoculat relativ recent în uzul celor obişnuiţi să trăiască racordaţi la reţelele multimedia. 

Nou-venitul nu a sosit, cum se zice, cu mâna goală, ci a adus şi un tovarăş de drum, a se viraliza, un verb pe care multe dicţionare de limbă română n-au apucat să-l înregistreze nici cu sensul "a se răspândi", nici cu sensul "a face senzaţie". Prin analogie cu procesul de contagiune, viralizările din lumea internetului sunt considerate molipsitoare dacă depăşesc anumite praguri de răspândire. De obicei, viralele însumează sute de mii, milioane sau chiar miliarde de accesări ori de distribuiri într-un interval relativ scurt de timp, iar pandemia actuală de gripă ne învaţă ce deosebiri există între natură şi cultură, între bolile primejdioase cu transmitere virală şi viralele cu transmitere nesăbuită în masă.

Ansamblul de tehnologii ale comunicării pe care în mod convenţional îl numim internet le permite oamenilor să amplifice exponenţial frica naturală de îmbolnăvire, transformând-o într-un imens ocean de rătăciri, sminteli, elucubraţii şi bârfe. Mai mult decât primejdia contractării unui virus cu potenţial letal, spectrul unei umanităţi învinse de apocalipsa digitală a neadevărului este, astăzi, fără precedent. Organismele care înving boala se refac, minţile şi sufletele întunecate de pandemia de ştiri false, nu. În timp ce medicii şi autorităţile din toată lumea se străduiesc, pe cât posibil, să limiteze răspândirea virusului care a ucis până acum mii de oameni, în universul global al internetului şi al reţelelor sociale isteria se traduce în creşteri masive privind întrebuinţarea unui cuvânt cu o strălucită carieră stilistică: coronavirus.

În acest mediu nociv, care îi provoacă pe oameni să dea frâu liber pornirilor iraţionale şi fricilor atavice, este cu atât mai meritorie înmugurirea unui fenomen profilactic pe cât de timid, pe atât de necesar: metajurnalismul, jurnalismul de diagnostic, jurnalismul ţintit asupra distingerii faptelor de ficţiuni. Despre ce este vorba, mai exact?

Mă număr, de ceva vreme, printre utilizatorii unui serviciu de presă cu distribuţie gratuită prin e-mail, Monday Memo, creat de fosta mea profesoară de documentare & scriere jurnalistică (de acum 20 de ani), doamna Mona Dîrţu. Ceea ce apreciez la newsletterul pe care îl citesc cu regularitate la fiecare început de săptămână e tocmai stilul îngrijit de a relata corect, limpede şi potrivit fiecare dintre evenimentele avute în atenţie. În plus, cine străbate, fie şi din curiozitate, buletinul de presă deja menţionat, va observa că, în contrast cu tonul partizan, maniheist şi tabloidal al jurnalisticii dâmboviţene contemporane, în Monday Memo se păstrează o atmosferă intelectuală lipsită de ostentaţie şi de exagerări, o atmosferă din care presa ieşeană de informare îşi făcuse, cu destul de multă vreme în urmă, un blazon profesional.

În cel mai recent Monday Memo e anunţată, fără surle şi trâmbiţe, apariţia unui "newsletter nou-nouţ", Misreport, care "ne vorbeşte despre dezinformare şi propagandă; ne explică mecanismele manipulării şi capcanele în care putem cădea; şi ne face, să sperăm, ceva mai puţin vulnerabili la misreporting şi mai bine echipaţi de a filtra singuri ce e credibil şi ce nu". După cum probabil vă imaginaţi, am urmat firul şi am descoperit un produs jurnalistic proaspăt, energic, conceput ca la carte, întemeiat pe exemple, nu pe broderii de vorbe mincinoase, pe scurt un buletin de presă care îţi creează de la început impresia că citeşti presă autentică, nu o compunere primitivă şi prost scrisă cu mândrie proletară de veşnicul repetent al clasei. Iată o mostră de introducere: "Bună dimineaţa. Extinderea epidemiei de COVID-19 în România a adus cu sine şi o avalanşă de ştiri false, alarmiste sau conspiraţioniste, care s-au rostogolit pe reţelele sociale cu viteză. Am făcut o selecţie reprezentativă mai jos". Ton politicos, stil simplu, succint, la obiect. Aşa se scrie presa.

Presupun că mulţi alţi oameni de bună credinţă ar opta să se informeze din surse precum buletinele de presă pe care le-am amintit şi îmi imaginez, cu o voită şi reţinută doză de falsă naivitate, că metajurnalismul e ca un soi de vaccin care te ajută să te ţii bine împotriva rătăcirilor şi înfierbântărilor virale. Să sperăm în bine, pregătindu-ne de rău.

Ioan Milică este conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Pohtiţi la fotbal!

Nicolae GRECU

Pohtiţi la fotbal!

N-a fost nevoie de îndemnuri bombastice precum cele din titluri; românii reîncep să vină la fotbal pentru că au pentru cine.

opinii

Mitocanul de la volan (I)

Eugen MUNTEANU

Mitocanul de la volan (I)

Suntem asaltați zilnic cu știri și imagini despre accidente de circulație atroce. Statisticile spun că România este țara europeană cu cei mai mulți morți în accidente de circulație. Dincolo de precaritatea șoselelor, cred că o cauză a acestei situații îngrijorătoare este și existența în libertate a fiarei sălbatice pe care am ales să o numesc mitocanul de la volan.

Dobânda, de la păcat (medieval), la virtute (modernă)

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Dobânda, de la păcat (medieval), la virtute (modernă)

Știința economică modernă s-a desprins din ceea ce era cunoscut în mediul academic timpuriu drept filosofie morală. Acțiunile și comportamentele din sfera economică (de exemplu, comerțul, formarea prețurilor, rolul dobânzii în tranzacțiile comerciale, etc.) erau reglementate de Biserică vreme de secole întregi. 

O limbă din prefabricate

Alexandru CĂLINESCU

O limbă din prefabricate

Un fenomen frapant care se petrece astăzi este ceea ce aş numi proliferarea prefabricatelor. Nu e ceva nou, dar devine tot mai accentuat şi, pentru cine ţine la expresivitatea limbii, tot mai supărător. Spun „prefabricate” pentru că e vorba de cuvinte şi formule luate de-a gata şi puse uneori în cele mai neaşteptate contexte. Au făcut de pe acum o glorioasă carieră la televiziune, politicienii şi jurnaliştii le rostesc cu o voluptate solemnă, convinşi că impresionează publicul printr-un limbaj elevat.

pulspulspuls

O cabală preoţească ţesută pe îndelete de multă vreme

O cabală preoţească ţesută pe îndelete de multă vreme

Ehehei, iubiţi dreptcredincioşi, iată că încurcate mai sunt căile Domnului de când treburile lumeşti şi dorinţele de parvenire şi câştig şi-au băgat coada tot mai adânc în sânul şi buzunarele largi de popă ale unor înalţi prelaţi din mitropolia noastră de la Iaşi, atât de greu încercată în ultima vreme. Iacătă aşadar, dragilor, ce au mai putut zămisli minţile întunecate de aceste lucrături diavoleşti: citiţi şi vă cruciţi, nu alta! 

Caricatura zilei

Ambulanța

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.