anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

duminica, 05.07.2020

Război şi simboluri

GALERIE
lucian dirdala200
  • lucian dirdala200
- +

Modul în care au luptat grupările kurde din Irak şi Siria le-a transformat în adevărate simboluri.

În ultimele săptămâni, războiul civil din Siria şi Irak a devenit o realitate şi mai apăsătoare pentru comunitatea internaţională, datorită imaginilor preluate în timp real de la Kobani. Asediul oraşului sirian Kobani de către militanţii grupării Statul Islamic (ISIS) şi rezistenţa acerbă a forţelor kurde (Unităţile Populare de Protecţie - YPG) au completat reprezentările deja formate despre acest conflict.

Bătălia nu este încheiată, dar ultimele zile au marcat progrese pentru apărătorii kurzi, graţie şi sprijinului tot mai eficace al aviaţiei americane. Situaţia în teren rămâne, însă, foarte complicată. Eventuala distrugere sau retragere a forţelor ISIS masate în jurul oraşului nu înseamnă eliminarea vulnerabilităţii în faţa unor viitoare atacuri, dacă YPG nu primeşte armament greu şi material militar care să-i permită să-şi consolideze poziţiile în regiune. În această privinţă, SUA întâmpină opoziţia Turciei, îngrijorată de înarmarea şi radicalizarea kurzilor. De altfel, în ultimele săptămâni au avut loc pe teritoriul turc conflicte între armată şi militanţii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), ceea ce periclitează fragilul proces de pace şi stabilizare iniţiat de liderul de la Ankara, Recep Tayyp Erdogan.

Cu sau fără voia Turciei, însă, modul în care au luptat grupările kurde din Irak şi Siria le-a transformat în adevărate simboluri ale rezistenţei împotriva extremismului sunit. Confruntările de la Kobani nu au făcut decât să adauge un element de dramatism suplimentar, după rezistenţa opusă ISIS de kurzii irakieni, în timpul verii. Acest efect este accentuat de comparaţia cu performanţa incalificabil de slabă a armatei irakiene, instruită şi dotată de SUA, dar şi - păstrând proporţiile - incapacitatea Armatei Libere Siriene (sprijinite mai mult declarativ de Washington) de a conta în ecuaţia militară din zonă.

În Kurdistanul irakian şi, în aceste zile, la Kobani, s-a putut observa modul în care discursul despre conflict influenţează purtarea războiului. Ca anvergură, confruntările din vară au fost mult mai ample, iar misiunile de salvare ale refugiaţilor - mai ales cea întreprinsă, în condiţii extreme, pe muntele Sinjar - au implicat o contribuţie foarte importantă a forţelor kurde. Războiul live, cu tiruri, cu victime şi pagube, cu inamicii în „bătaia” camerelor de televiziune, a fost mult mai prezent în cazul Kobani. În plus, aici am avut parte şi de alte elemente ce pot contribui la naşterea şi consolidarea mitului. Primul ar fi superioritatea numerică şi tehnică a adversarului, care în timpul luptelor din vară era discutabilă. Nu este exclus ca evaluările asupra forţelor şi resurselor de care beneficia ISIS să fi fost încă de la început greşite, dar nu încape îndoială că acum, în luna octombrie, extremiştii sunt mai puternici decât erau la începutul lui august. 

Apoi, cele aproape trei luni care separă momentele au adus nenumărate dovezi în privinţa ferocităţii duşmanului: nu este de neglijat faptul că asasinarea televizată a captivilor occidentali a accentuat imaginea ISIS de grupare criminală, în rândul publicului occidental. Din păcate, pentru o parte din opinia publică naţionalitatea sau religia victimelor face ca războiul să fie, după caz, un fenomen îndepărtat sau apropiat - la propriu şi la figurat. În orice caz, dimensiunea ameninţării este mult mai clară acum, în octombrie.

În fine, reticenţa SUA de a interveni aerian mai devreme, deşi avea capacitatea de a o face, a dus la intensificarea emoţiei cu care au fost receptate luptele de la Kobani. Desigur, date fiind şi anvergura confruntării şi semnificaţia strategică a ţintelor, este explicabil faptul că forţele americane s-au mobilizat rapid împotriva ofensivei ISIS în Kurdistanul irakian, în vară. Ulterior, decidenţii politici şi militari de la Washington şi din celelalte capitale angajate în coaliţia anti-ISIS au decis că se confruntă cu un război convenţional, care poate fi abordat cu o anumită detaşare şi în cadrul căruia obiectivele strategice şi tactice pot fi înlănţuite raţional. Cazul Kobani şi contestările pe care le-a produs pasivitatea din primele săptămâni, inclusiv în rândul eşaloanelor de vârf ale politicii americane, au demonstrat că imperativele etice contează, după cum contează şi cele de imagine. Chiar dacă războiul va fi la fel de complicat ca în 2003, coaliţia nu îl mai poate purta ignorând sentimentele şi miturile. 

Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii “Mihail Kogălniceanu”  

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Pornind de la o amintire cu Ionuţ Popa

Nicolae GRECU

Pornind de la o amintire cu Ionuţ Popa

Fotbalul nu trebuie să mai suporte umilinţa vasalităţii faţă de vremelnici politruci pe post de suzerani.

Filmuletul zilei

opinii

Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (I)

Eugen MUNTEANU

Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (I)

Sunt evenimente sau întâmplări în viaţa fiecăruia dintre noi care ni se imprimă definitiv în memorie datorită semnificaţiei speciale pe care le‑o acordăm. Un asemenea eveniment este, în opinia autorului, cel evocat în rândurile următoare.

Silueta oraşului

arh. Ionel OANCEA

Silueta oraşului

Prima poveste a oraşului, scrisă în secolele XII-X înainte de Hristos, este despre ideea turnului până la cer construit pentru faimă. 

Teologie cu linguriţa (IV)

pr. Constantin STURZU

Teologie cu linguriţa (IV)

Statul are datoria de a veghea la sănătatea cetăţenilor, dar şi de a respecta legi precum cea care vorbeşte despre un "mod autonom" în care se organizează cultele. Nici o reglementare a autorităţilor nu poate aduce atingere unor adevăruri de credinţă, decât dacă se încalcă această "autonomie". Ideea că interesul public poate justifica intervenţia statutului în chestiuni de ordin religios nu este nouă. 

pulspulspuls

Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

Să începem cu sfârşitul pe astăzi, stimaţi telespectatori, şi să vă oferim ceva de la Bucale, una bucată postare frumoasă a unui bun amic, abil cunoscător al sforăriilor din partidoi. 

Caricatura zilei

Munca în vremea pandemiei

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.