Războiul contra biologiei – partea a doua: Aroganţa la nivel microscopic

Cel mai sigur, vor fi pe aici şi când oamenii vor fi fost doar una din speciile care au locuit-o la un moment dat. Pământul este planeta lor şi pentru moment noi suntem aici doar prin bunăvoinţa lor.

Dar, pentru că noi, oamenii, suntem suficient de mari dar mai ales cea mai mare minune pe care o putea produce natura pământeană, şi pentru că deşteptăciunea noastră fără asemuire ne-a permis să producem şi să utilizăm antibiotice şi dezinfectanţi, a fost foarte uşor să ne convingem că am câştigat razboiul cu ele, că le-am alungat la marginea existenţei în nişte borcane sau pe nişte plăcuţe ale savanţilor care le mai studiază din lipsă de altă ocupaţie. Este cu uşurinţă una dintre cele mai mari erori de concepţie ale omului modern. Bacteriile, pentru că despre ele este vorba, poate nu sunt capabile să construiască oraşe sau apărători foarte complexe, dar vor fi aici, înfloritoare, când Soarele va exploda. Noi am început un război pe care sigur îl vom pierde.

Bacteriile, nu uitaţi niciodată, au trăit foarte bine miliarde de ani, fără noi. Dar noi nu am putea supravieţui nici măcar o zi fără ele. Ne procesează deşeurile şi le fac din nou utilizabile; fără ronţăitul lor sârguincios nimic nu ar putrezi. Ne purifică apa şi ne menţin solul productiv. Bacteriile sintetizează vitaminele în intestinul nostru, transformă lucrurile pe care le mâncăm în zaharuri utile şi polizaharide şi intră în război cu microbii străini care ne alunecă în intestin.

Depindem într-un mod fundamental de bacterii pentru a extrage azotul din aer şi a-l transforma în nucleotide şi aminoacizi esenţiali pentru noi. Este o ispravă prodigioasă şi îmbucurătoare. După cum notează Margulis şi Sagan, pentru a face acelaşi lucru industrial (ca atunci când produc îngrăşăminte), producătorii trebuie să încălzească materia primă la 500 de grade Celsius şi să o stoarcă la o presiune de trei sute de ori cea normală. Mai presus de toate, microbii continuă să ne ofere aerul pe care îl respirăm şi să menţină stabilă atmosfera. Microbii, inclusiv versiunile moderne ale cianobacteriilor, furnizează cea mai mare parte a oxigenului respirabil al planetei. Algele şi alte organisme minuscule care clocotesc în mare elimină aproximativ 150 de miliarde de kilograme de substanţe în fiecare an.

Şi sunt uimitor de prolifice. Cele mai frenetice dintre ele pot da naştere unei noi generaţii în mai puţin de zece minute. „Având în vedere un aport adecvat de nutrienţi, o singură celulă bacteriană poate genera 280.000 de miliarde de indivizi într-o singură zi”, potrivit biochimistului belgian şi laureat al Nobelului Christian de Duve. În aceeaşi perioadă, o celulă umană poate gestiona aproape o singură diviziune.

Fiecare corp uman este format din aproximativ 10 cvadrilioane de celule, dar aproximativ 100 de cvadrilioane de celule bacteriene. Ele sunt, pe scurt, o mare parte din noi. Din punctul de vedere al bacteriilor, desigur, suntem o parte destul de mică din ele.

Bogdan Iliescu este medic primar neurochirurg la Spitalul de Neurochirurgie din Iaşi şi preşedinte al Asociaţiei Creierului Iaşi

Publicitate și alte recomandări video