marti, 19.03.2024
Nu este exclus ca timpul și uzul să valideze și să impună aceste formule denominative noi, dar, deocamdată, cel puțin pentru persoanele cu o educație umanistă solidă, impresia de improvizație și oportunism persistă.
Să notăm, în treacăt, că toate cele patru mari institute de medicină și farmacie din țară și‑au păstrat din vechea denumire numele patronului, dar au adoptat „titulatura” de universitate: Universitatea de Medicină și Farmacie «Grigore T. Popa» (Iași), Universitatea de Medicină și Farmacie «Carol Davila» (București), Universitatea de Medicină și Farmacie «Iuliu Hațieganu» (Cluj) și Universitatea de Medicină și Farmacie «Victor Babeș» (Timișoara). Decizia pentru universitate a fost luată, probabil, pe baza raționamentului că termenul vechi, institut, ar sugera o treaptă inferioară nu doar față de universitate, ci chiar și în comparație cu cel de facultate, mai ales că numărul facultăților a sporit: doar la Iași, de exemplu, au apărut medicina dentară (de ce nu mai este bun termenul vechi de stomatologie?) și bioingineria medicală. După cum arătam mai pe larg în primul episod al prezentei serii, la începuturile lor în vremea Scolasticii europene, universitățile au fost denumite cu termenul generic de universitas magistrorum et discipulorum ‘comunitatea sau asociația profesorilor și studenților’. Alături de teologie și drept, medicina era una dintre facultăți. Potrivit deci acestei semnificații primare și tradiționale, larg răspândită încă în culturile occidentale, întrucât universitatea cuprinde toate facultățile la un loc, îmbinări de cuvinte precum universitatea de teologie, universitatea de drept sau universitatea de medicină sunt receptate ca inovații neavenite și de un gust îndoielnic. Termenul universitate nu poate fi întrebuințat decât cu determinări care indică originea, numele fondatorului sau al unei personalități simbolice etc. Toate componentele sale nu pot fi decât facultăți!
În ciuda prestigiului dobândit în ultimele circa două secole în culturile majore ale lumii, la noi și vocabula politehnică, insituția care produce tagma atât de respectată a inginerilor, pare să se fi învechit și să-și fi pierdut strălucirea! Așa încât vechiul Institut Politehnic „Gh. Asachi“ din Iași a devenit Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“, iar la București „înnoirea“ a mers doar până la jumătate, Institutul Politehnic devenind Universitatea Politehnică.
Un caz mai special de schimbare de nume neinspirată îl reprezintă vechile școli normale din România. De această expresie, conștiința publică românească leagă de peste o sută de ani instituțiile în care sunt pregătiți învățătorii și educatoarele. Comparând vechile denumiri cu cele recente, constatăm, la câteva dintre cele mai vechi și de prestigiu școli normale din România, o evidentă pierdere de „substanță simbolică“: Școala Normală «Vasile Lupu» devine Colegiul Pedagogic «Vasile Lupu» din Iași, Școala Normală «Carol I», a doua ca vechime din Principate după cea de la Iași, devine Colegiul Național Pedagogic «Carol I» din Câmpulung Muscel. Conștienți că nu pot renunța fără remușcări la veritabila emblemă națională preparandia, evocată frecvent de marii scriitori transilvăneni, și nici la numele celui care a fondat‑o în urmă cu peste 200 de ani, colegii de la Arad au recurs la o soluție maximală, propunând formula greoaie Colegiul Național «Preparandia Dimitrie Țichindeal» din Arad. Un caz absolut ciudat constatăm la Botoșani, unde, potrivit site-ului oficial, Școala Normală «Nicolae Iorga» a fost redenumită Liceul Pedagogic «Nicolae Iorga».
Închei considerațiile mele cu una dintre cele mai ciudate consecințe ale modei re-denumirilor instituțiilor de învățământ: deprecierea în uzul curent din România a nobilului termen liceu, cuvânt cu o istorie interesantă și cu o mare încărcătură cultural‑simbolică. Inițial, grecescul Λύκειον (Lýkeion) denumea le Atena o dumbravă sacră situată în apropiere de Acropole, dedicată zeului Apollon. Acolo își desfășura Aristotel lecțiile sale de filozofie peripatetică (gr. περιπατεῖν = ‘a se plimba’). Pătruns direct din greacă sau prin intermediul lat. lyceum în toate limbile de cultură europene (fr. licée, germ. Lyceum, engl. lyceum, ital. Liceo etc.), termenul este împrumutat și în românește pe la începutul secolului al XIX‑lea și ajunge să desemneze fără echivoc școala de nivel mediu, pe care un adolscent o urmează între gimnaziu și universitate. Cuprinsă de un inexplicabil entuziasm, de‑a lungul și de‑a latul țării, toată lumea nu mai vrea să meargă la liceu, ci, musai, la colegiu. Este foarte adevărat că și termenul colegiu (vezi partea I a seriei) are o istorie onorabilă. În tradiția românească însă a fost folosit foarte rar pentru a identifica o școală de nivel mediu, iar astăzi este frecvent întrebuințat pentru denumirea unor asociații profesionale precum Colegiul Medicilor, Colegiul Farmaciștilor, Colegiul Fizioterapeuților, Colegiul Cardinalilor etc.
Liceele vechi și glorioase au dorit să se înscrie și ele în masa semi-anonimă a colegiilor, încercând tot felul de artificii care să mai păstreze câte ceva din gloria de odinioară. Câteva exemple. Liceul Internat, fondat în 1895 de Spiru Haret, o veritabilă emblemă a Iașiului, se numește acum Colegiul Național «Costache Negruzzi», deși inscripția de pe frontispiciu (vezi fotografia!) a rămas încă la locul ei. Celălalt mare liceu ieșean, cunoscut până de curând sub numele de Liceul Național «Mihail Sadoveanu», a devenit pur și simplu Colegiul Național din Iași. Lipsa oricărui determinant, inclusiv renunțarea la numele lui Mihail Sadoveanu ca patron, este menită, evident, să indice unicitatea instituției, subliniind un fel de monopol asupra adjectivului național. În rest, uniformitate și conformism: Colegiul Național «Emil Racoviță», Colegiul Național «Mihai Eminescu» etc.
Semnalez în încheiere o combinație onomastică frizând comicul. Unul dintre cele mai vechi și reputate licee din București, denumit tradițional Școala Centrală de Fete, a purtat în deceniile comuniste numele Liceul «Zoia Kosmodemiankaia», după numele unei „eroine a Uniunii Sovietice“. Urmele infamante ale oportunismului lacheilor ocupantului bolșevic trebuiau, desigur, șterse! Dar un semn de deferență se cuvenea și spre zeul noului oportunism, așa că numele actual al vestitei școli este: Colegiul Național «Școala Centrală».
Nu este exclus ca timpul și uzul să valideze și să impună aceste formule denominative noi, dar, deocamdată, cel puțin pentru persoanele cu o educație umanistă solidă impresia de improvizație și oportunism persistă.
Eugen Munteanu este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Cuvinte cheie: + denumiri institutii invatamant, Liceul C Negruzzi
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate
Ce relații comerciale mai are Iașul cu Rusia. S-a redus diferența dintre importuri și exporturi
Pasionații de programare și hardware se pot înscrie la concursul național iTEC
Fiscul vrea să-i scoată la mezat bunurile unei femei care a avut un atelier de confecții
Peisagiștii evită să participe la o licitație a Primăriei pentru finalizarea unor „părculețe”
FOTBAL Leo, trezeşte-te, că nenoroceşti fotbalul ieşean! Cine-i arată lui Grozavu bârna din ochi?
Lista celor 10 finaliști pentru Premiul Național pentru Proză „Ziarul de Iași” 2024
In memoriam Paulică Răileanu, un reputat profesor al Politehnicii ieșene
Lista școlilor unde pot începe lucrări: Primăria a semnat opt contracte
Bosch va monta pe tramvaiele din Iași sisteme „inteligente” pentru evitarea accidentelor
O tânără din Iaşi, designer pentru celebrul brand adidas. A absolvit London College of Fashion
Proiectul A8 a ajuns „bătaia de joc a Guvernului Ciolacu/Ciucă”
O hoaţă a atacat o femeie chiar dacă era însoţită de un bărbat
NATO, confruntarea Vestului cu Rusia, ambițiile lui Klaus Iohannis
„D-ale noastre, ale studenţilor”. Tableta de duminică: astăzi, despre „gen”, „deci” şi „fără deci”!
VIDEO Dronele ucrainene au pătruns 1.000 de km în Rusia și au aruncat în aer două rafinării
VIDEO Un român este cel care a dat ”voce” deșertului Arrakis în superproducția Dune 2. Cine este
Duelul reftorilor sau cum reftorul Tudorel a întins floreta iar reftorul Caşcaval i-a luat maul
VIDEO Explozie puternică la o rafinărie din Rusia lovită de drone ucrainene
Anual, la nivel mondial, 1 milion de persoane mor din cauza poluării atmosferice
VIDEO Meciul Alcaraz – Zverev de la Indian Wells, întrerupt din cauza unui roi de albine
Substanţă cancerigenă, descoperită în unele produse împotriva acneei
Băieții născuți din mame obeze au șanse mari să devină și ei supraponderali
Roşia Montană: aspecte mai puţin înţelese şi complexul resurselor
Tradiţie veche la partidoiul ieşean: cum l-au împins pe scări la vale Bogdăneii taman pe Măricel?
Alegeri la „Al. I. Cuza”: Prof. Codrin Liviu Cuţitaru - NU VĂ FIE FRICĂ, TUDORICĂ PICĂ!
Cosmin PAȘCAAlianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin? |
Briscan ZARABunici obraznici |
Cristina DANILOVNoi, femeile |
Nichita DANILOVÎntre artă şi credinţă |