În orice caz, evoluția respectivilor indicatori este una specifică perioadei de crize suprapuse (sanitară, energetică şi geopolitică) în care încă ne situăm. Totuși, deși conflictul ruso – ucrainean a amplificat unele fenomene perturbatoare din economia natională, în perioada ianuarie-august a.c. numărul mediu de salariați (calculat ca medie aritmetică a efectivelor lunare) a crescut la 5,046 mil. pers., fiind mai mare cu 1,8% față de aceeași perioadă a anului 2021. S-au detașat aici sectoarele Informații şi comunicații (+9,7%), Hoteluri şi restaurante (+6,5%), Activități de spectacole, culturale şi recreative (+4,5%), Sănătate (+2,3%) şi Construcții (+2,1%) (Cf. Nota de fundamentare a celei de-a doua rectificări bugetare pe anul financiar curent, https://mfinante.gov.ro/documents/35673/5553347/nfproiectOUGrectificare2022_15112022.pdf).

În aceeași perioadă, câștigul salarial mediu brut pe total economie a ajuns la 6.307 lei, cu 10,7% mai mare decât cel înregistrat în perioada corespunzătoare a anului 2021. Inflația, fenomenul cel mai nociv din punct de vedere al sănătății economiei, a ajuns la 15,88%, în luna septembrie a.c. Cu certitudine, un atare cadru este indus de contextul internațional, reflectându-se masiv în planul prețurilor de consum.

Pe acest fundal, care include înregistrarea unui deficit de cca. 25,06 mld. euro, al balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2022, mai mare cu 8.313,5 mld. euro decât cel înregistrat în perioada similară a anului 2021), se estimează ca PIB (produsul intern brut) să înregistreze în anul 2022 o valoare nominală de 1.396,2 mld. lei (deflatorul acestuia majorându-se cu 13,0% față de nivelul anului precedent). (https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/deficitul-balantei-comerciale-in-primele-noua-luni-a-crescut-cu-8-3-21307536; https://mfinante.gov.ro/documents/35673/5553347/nfproiectOUGrectificare2022_15112022.pdf).

Amintim că din perspectiva finanțelor publice, în ce privește România, Recomandarea Consiliului UE din 18 iunie 2021 - în cadrul procedurii de deficit excesiv - este de reducere a deficitului public la 8,0% din PIB în anul 2021, la 6,2% din PIB în anul 2022, la 4,4% din PIB în anul 2023 şi la 2,9% din PIB în anul 2024. Aceasta este explicația pentru care în acest an, s-a mers încă din faza programării pe un deficit cash de 5,84% din PIB şi 6,24% din PIB (conform metodologiei UE – ESA). Din execuția bugetului general consolidat (BGC) în intervalul ianuarie-septembrie 2022 reiese un deficit de 41,70 mld. lei, în scădere cu 0,71 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2021 (de la 3,75% din PIB la 3,04% din PIB).

Detaliind, arătăm că veniturile BGC au însumat de 331,48 mld. lei, cu 22,6% peste nivelul încasat în perioada corespunzătoare a anului trecut, iar cheltuielile BGC nu au depășit suma de 373,18 mld. lei. În materie de cheltuieli bugetare, Consiliul Fiscal remarcă un aspect cât se poate de deficitar: ”(…) execuția bugetară la nouă luni arăta o sub-execuție semnificativă a cheltuielilor de capital (ecart față de ținta propusă prin prima rectificare de circa 20,6 mld. lei, sumele cheltuite în primele nouă luni reprezentând aproximativ 48,3% din alocările pentru întregul an), precum și a proiectelor finanțate din fonduri UE aferente cadrului financiar 2014-2020 (ecart față de țintă propusă prin prima rectificare de circa 25,3 mld. lei, sumele cheltuite în primele nouă luni reprezentând aproximativ 51,7% din alocările pentru întregul an).” (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie%20preliminara%20CF%20R2%202022.pdf).

Rectificarea bugetară planificată a se adopta prin OUG în partea finală a lunii noiembrie 2022 (art. 6 din Legea privind finanțele publice nr. 500/2002 stipulează posibilitatea modificării legilor bugetare până cel mai târziu la 30 noiembrie a anului în curs), prevede mai multe schimbări în structura și nivelul veniturilor şi cheltuielilor BGC. Respectiv, veniturile urmează a se majora pe sold cu suma de 521,1 mil. lei, în timp ce cheltuielile ar urma să se majoreze, tot pe sold, cu suma de 522,1 mil. (https://mfinante.gov.ro/documents/35673/5553347/nfproiectOUGrectificare2022_15112022.pdf). Drept urmare, deficitul BGC în termeni cash s-ar menține la 80,154 mld. lei.

Numai că, acesta se diminuează ca procent în PIB – în sensul dorit, de la 5,84% din PIB la 5,74% din PIB. Iată un Top-8 al ordonatorilor cărora ar urma să li se suplimenteze/diminueze creditele bugetare în urma rectificării (selectat din Nota de fundamentare a celei de-a doua rectificări bugetare pe anul financiar curent). La beneficiari: (1) Ministerul Finanțelor/Acțiuni Generale: +6.870,8 mil. lei; (2) Ministerul Muncii și Solidarității Sociale: +1.492,3 mil. lei; (3) Ministerul Finanțelor: +334,4 mil. lei; (4) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: +376,6 mil. lei; (5) Ministerul Economiei: +103,4 mil. lei; (6) Ministerul Justiției: +90,0 mil. lei; (7) Ministerul Afacerilor Externe: +71,8 mil. lei și (8) Serviciul de Protecție și Pază: +20,4 mil. lei. La ”pierdanți”: (1) Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: -3.815,2 mil. lei; (2) Ministerul Sănătății: -1.063,2 mil. lei; (3) Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: -538,8 mil. lei; (4) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii: -514,8 mil. lei; (5) Ministerul Afacerilor Interne: -383,6 mil. lei; (6) Ministerul Energiei: -327,3 mil. lei; (7) Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării: -186,0 mil. lei și (8) Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse: -109,7 mil. lei.

Spre a fi posibile modificările în cauză, s-a impus derogarea de la prevederile Legii responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 și ale Legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2022 nr. 312/2021, redefinindu-se plafoanele agregatelor bugetare conform nivelurilor prevăzute în proiectul de OUG. (https://mfinante.gov.ro/documents/35673/5553347/proiectOUGrectificare2022_15112022.pdf). Un aspect notabil este faptul că veniturile bugetului de stat pe anul 2022 cresc când e vorba despre încasări din impozit pe profit (+1,617 mld. lei) și din venituri nefiscale (+3,696 mld. lei), majorarea acestora din urmă datorându-se ”evoluției încasărilor din redevențe petroliere, dividende aferente exercițiului financiar 2021, venituri din dobânzi și vărsăminte din veniturile nete ale B.N.R.” (https://mfinante.gov.ro/documents/35673/5553347/nfproiectOUGrectificare2022_15112022.pdf).

Mai reținem că și alte venituri – ”Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014-2020: +1,296 mld. lei și Alte sume primite de la UE pentru programe operaționale finanțate în cadrul obiectivului Convergență: +702,6 mil. lei”  - se încadrează tot în categoria celor menite să vină cu influențe favorabile. Însă fiind vorba și de influențe nefavorabile ale altor categorii, evident pe total veniturile cresc cu mult mai puțin, cum am arătat mai sus.

Cu referire la poziția Consiliului Fiscal relativ la cea de-a doua rectificare bugetară pe anul financiar curent, observăm o atitudine dacă nu critică, cel puțin rezervată: ”O sursă importantă de incertitudine privind deficitul bugetar pentru anul 2022 potrivit metodologiei cash și, mai ales, prin prisma metodologiei europene ESA 2010 este reprezentat de impactul bugetar al schemelor de compensare în energie (…). Costul final al OUG nr. 118/2021 (privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022 - n.ns.) a fost de circa 2,4 mld. lei în timp ce sumele aferente cererilor de decontare validate de ANRE în baza prevederilor OUG nr. 27/2022 (privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023 - n.ns.) până la data de 10.11.2022 sunt în cuantum de 5,3 mld lei.

Astfel, sumele prevăzute în acest scop la prima rectificare, de cca. 7,4 mld. lei, au fost deja epuizate, în condițiile în care nu este cunoscută dimensiunea sumelor rămase de solicitat de către furnizorii de energie / de validat de către ANRE. În plus, persist incertitudini și cu privire la impactul bugetar al noii scheme de compensare din energie (…). În absența unor informații suficiente care să tranșeze aceste chestiuni, CF nu va presupune la acest moment al analizei un impact bugetar al schemelor diferit de ceea ce se regăsește în construcția bugetară curentă.

Totuși, CF consideră că balanța riscurilor privind impactul bugetar al schemelor de compensare este înclinată către un impact mai nefavorabil comparativ cu cel inclus în alocările bugetare curente.” (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie%20preliminara%20CF%20R2%202022.pdf). În orice caz, pe acest fundal al crizelor suprapuse, chiar dacă proiectul în discuție nu presupune corecții majore de venituri/chletuieli ale BGC (creștere de sub un miliard lei, la venituri), este de apreciat că Executivul nostru vizează diminuarea deficitului bugetar, în sensul/spiritul Recomandării Consiliului UE din 18 iunie 2021.