Criticilor au fost exprimate într-o postare pe blogul senatorilor ruşi de pe pagina de internet a Consiliului Federaţiei, intitulată 'În Europa prin încălcarea drepturilor ruşilor?'. Kosaciov pune pe acelaşi plan decizia Curţii Constituţionale a Republicii Moldova şi pe cea a Ucrainei din 16 ianuarie prin care întregul sector de servicii din această ţară trece exclusiv la limba ucraineană, calificându-le pe ambele drept 'atacuri împotriva limbii ruse', potrivit portalului Deschide.md.

Senatorul rus vede o legătură între cele două măsuri şi aspiraţia de integrare europeană a Republicii Moldova şi Ucrainei. 'Am impresia că Europa tratează cu indulgenţă astfel de decizii, considerându-le în deplină concordanţă cu valorile europene, la care aderă în mod declarativ Kievul şi Chişinăul, încălcând de fapt convenţiile europene', susţine Kosaciov, în opinia căruia 'rusofobia devine un element sistemic al politicii europene, încurajată de Uniunea Europeană în vecinătatea Rusiei'.

Referitor la decizia de joi a Curţii Constituţionale de la Chişinău, el susţine că aceasta a fost luată la presiunea forţelor proeuropene. 'Aceşti politicieni înţeleg integrarea ţării lor într-un mod specific, prin renunţarea la vechea identitate moldovenească şi a propriei statalităţi de dragul alipirii la România', scrie Kosaciov, adăugând că nu întâmplător atât preşedinta Curţii Constituţionale, Domnica Manole, cât şi deputaţii care au contestat legea votată la sfârşitul anului trecut şi promulgată de Igor Dodon deţin cetăţenie română.

În acest context, Kosaciov aminteşte că preşedintele Maia Sandu a promis în campania electorală că vrea să construiască un stat în care cetăţenii tuturor grupurilor etnice se vor simţi în siguranţă, în care drepturile lor, inclusiv dreptul de a-şi folosi limba, vor fi protejate în mod fiabil. Dacă Maia Sandu va susţine decizia Curţii Constituţionale, atunci, în opinia sa, va fi foarte dificil să realizeze obiectivul declarat de ea: 'stabilirea unor relaţii bune cu Rusia şi rezolvarea multor probleme acumulate între ţările noastre'.

'Nu mai puţin important este faptul că decizia Curţii Constituţionale îndepărtează Moldova şi mai mult de soluţionarea conflictului transnistrean. Este greu de imaginat că locuitorii din stânga Nistrului, care au suferit o tragedie în urmă cu 30 de ani, din cauza aceloraşi probleme lingvistice şi aceloraşi dorinţe ale autorităţilor de la Chişinău de a efectua o românizare forţată, ar dori brusc să se reintegreze cu o astfel de Republică Moldova', afirmă senatorul rus.

Ambasada Rusiei de la Chişinău a calificat drept alarmantă decizia Curţii Constituţionale de anulare a legii prin care limbii ruse i se conferă statutul de limbă de comunicare interetnică. Totodată, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a emis un comunicat prin care cere misiunilor diplomatice acreditate în Republica Moldova să se abţină de la comentarii pe marginea deciziei Curţii Constituţionale de anulare a legii prin care limba rusă a fost declarată limbă de comunicare interetnică.

Curtea Constituţională de la Chişinău a declarat joi neconstituţională Legea 234 cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, care conferea un statut special limbii ruse, lege ce a fost adoptată în luna decembrie de o majoritate constituită între Partidul Socialist şi Partidul Şor în parlamentul moldovean, relatează Radio Chişinău, Ziarul de Gardă şi Agora.md.

"Limbii ruse nu i se conferă statut aparte pe teritoriul Republicii Moldova", a declarat Domnica Manole, făcând referire la rezultatele recensământului din 2014, când 77, 87% din populaţia Republicii Moldova a declarat că vorbeşte limba română şi doar 9, 39% - limba rusă. Conform datelor recensământului de atunci, 4,08% din populaţie a declarat că vorbeşte limba găgăuză, 3,82% - limba ucraineană, 1,48% - limba bulgară, au informat Radio Chişinău şi Ziarul de Gardă.

Proiectul de lege cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova a fost adoptat în a doua lectură, cu votul a 55 de deputaţi, într-o sesiune desfăşurată de parlament în cursul nopţii de 15 spre 16 decembrie. Mai exact, proiectul a fost susţinut de deputaţii Partidului Socialist din Republica Moldova (PSRM) şi deputaţii platformei "Pentru Moldova", din care face parte şi Partidul Şor. 

SURSA: Agepres