Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Recensământ 2022. Câţi vom mai fi fiind? (III)

GALERIE
George Turcanasu
  • George Turcanasu
- +

În textele anterioare ale seriei, pornind de la analiza valorilor demografice înscrise în baza de date TEMPO, am ajuns la concluzia că există o supraînregistrare în dreptul populaţiei rezidente (populaţia prezentă de facto în teritoriu, conform definiţiei din metadata TEMPO, acea categorie care contează în realizarea indicatorilor demografici şi economici relativi). De ce e importantă această categorie de populaţie? Pentru că populaţia rezidentă e cea care continuă seriile cenzitare. Această stare de fapt va imprima mari surprize la recensământul ce se află în curs de desfăşurare în ceea ce priveşte dimensiunea demografică a localităţilor ţintă ale imigraţiei formale basarabene.

Avem certitudinea că (măcar!) două şiruri cronologice de date pot demonstra măsura acestei supraînregistrări: numărul de născuţi vii şi populaţia care a obţinut viza de rezidenţă. În privinţa primei categorii, în textul anterior am observat că la oficiile stării civile nu s-au înregistrat doar copiii mamelor cu reşedinţa obişnuită (aşa cum se precizează în metadata TEMPO), ci şi copiii mamelor cu domiciliul stabil - multe dintre acestea locuind dincolo de frontierele României. Consecinţa directă a acestui fapt e că aceşti copii născuţi în altă parte, de către mame ce nu fac parte din populaţia de facto alocalităţilor, supradimensionează într-o manieră semnificativă populaţia rezidentă oficială. Cu alte cuvinte, aşa cum nici părinţii nu sunt locuitori de facto ai unui UAT dat, nici copii nu vor fi înregistraţi la recensământ ca parte a populaţiei acelui UAT. 

Populaţia cu viză de rezidenţă

Cea de-a doua sursă a diferenţelor ce pot să apară între estimările actuale şi datele de la recensământ, populaţia care a obţinut viza de rezidenţă, e importantă pentru dimensiunea nivelurilor scalare inferioare naţionalului (LAU2 - municipii, oraşe şi comune, NUTS3 - judeţele şi NUTS2 - regiunile de dezvoltare).Viza de rezidenţă pentru ultimul an (12 luni reprezintă valabilitatea acesteia) reprezintă pentru oraşele situate în vârful ierarhiei urbane o sursă importantă de creştere. E lesne de remarcat faptul că marile centre universitare se văd lipsite de aportul acestei categorii de populaţie în urma celor doi ani de pandemie, timp în care cursurile s-au desfăşurat în principal în online. Trebuie să ţinem cont şi de faptul că aceste oraşe au şi un număr important de salariţi în domeniile IT&Outsourcing, ce au lucrat şi pot lucra în continuare în online, în regim de homeworking. Această stare de fapt a făcut ca numărul celor care au solicitat viza să scadă adesea dramatic.

În cazul Clujului, media anuală pe perioada 2011-2019 a celor ce au obţinut viza de flotant a fost de peste 8,8 mii persoane, iar în 2020 s-au înregistrat doar 6,3 mii. De asemenea, şi Timişoara a înregistrat o repliere importantă a numărului celor ce au obţinut viza: 6,2 mii persoane - media anuală pentru intervalul 2011-2019, iar în 2020 s-au înregistra aproape 3,7 mii persoane.

Replieri importante ale acestei categorii au avut loc şi în Craiova, Braşov sau Constanţa. Chiar şi în cazul Bucureştiului, în ciuda unei inerţii mai mari, datorate dimensiunii sale, avem un ecart important faţă de comportamentul anterior pandemiei (de la peste 30 de mii - media pentru intervalul 2011-2019, la aproximativ 27 de mii - în 2020).

Interesantă şi cumva singulară e situaţia Iaşului. Oraşul nostru a înregistrat în perioada de după recensământul din 2011 valori ale numărului de stabiliri de reşedinţă cuprinse între 15 şi 17,7 mii persoane. În 2020, această valoare nu a mai depăşit 9,5 mii persoane. Situaţia intermediară a valorilor (mai mici decât ale Bucureştiului, dar superioare Clujului şi Timişoarei), aduce din nou în discuţie „conflictul” statistic dintre populaţia rezidentă şi cea cu domiciliul, determinat de afluxul important, dar în cea mai mare măsură formal, de populaţie de origine basarabeană.

Migraţia externă - încă o mare necunoscută

Fără doar şi poate, cea mai importantă sursă susceptibilă de a imprima o involuţie a populaţiei României mai mare decât cea estimată rămâne emigraţia externă. Din păcate controlul statistc al acesteia e complicat şi fragil. E mai slab chiar decât cel al migraţiei formale basarabene, a cărei măsură poate fi cât de cât estimată. În ciuda verificărilor încrucişate, metoda de estimare a fluxurilor de migranţi nu e infailibilă. Iata ce se precizeză în metadata TEMPO: Datele privind fluxurile de emigranţi ş…ţ au fost estimate pe baza mai multor surse de date, principalele fiind datele furnizate de oficiile naţionale de statistică din Italia şi Spania, statisticile „în oglindă” privind migraţia internaţională - imigranţii din România declaraţi de celelalte state reprezentând emigranţii pentru statisticile româneşti şi, invers ş…ţ.

Baza de date TEMPO înregistrează pentru intervalul 1994-2020, ceva mai mult de 434 de mii de emigranţi definitivi (cetăţenii români care şi-au stabilit domiciliul permanent în străinatate), dintre care 202 mii au părăsit România în intervalul 2011-2020. Cu siguranţă nu aceasta e sursa principală a diasporei româneşti.

Emigraţia temporară (emigranţii temporari sunt persoanele care emigrează în străinătate pentru o perioada de cel puţin 12 luni) ar putea explica în parte numărul mare al emigranţilor români (sursele alternative vorbesc de peste 4 milioane de persoane). În baza de date TEMPO aflăm că în perioada 2012-2020 au emigrat temporar între 170 şi 242 mii persoane pe an. O însumare a acestora nu ar avea sens, conform precizărilor din metadata, dar cu siguranţă unii au alimentat în răstimp emigraţia definitivă, iar alţii au înregistrat mai multe migraţii temporare succesive.

Câţi vom mai fi fiind?

Greu de răspuns la această întrebare. Departe de a fi o certitudine, există posibilitatea de a fi prezenţi în rândul populaţiei rezidente un număr de aproximativ 450 mii persoane cu origini în Republica Moldova, ce nu sunt locuitori de facto ai aşezărilor din România (peste 280 de mii compun imigraţia formală basarabeană - nu includem aici imigraţia reală (!) -, iar aproximativ 170 de mii ar putea fi copiii născuţi în altă parte, dar înregistraţi în intervalul scurs de la utimul recensământ la oficiile de stare civilă din ţara noastră).

Dacă există un control statistic cât de cât rezonabil al valorilor emigraţiei autohtone, vom înregistra la recensământul de anul acesta aproximativ 18,5-18,6 milioane de persoane (valoare maximă!). În caz contrar, e foarte posibil să coborâm chiar sub 18 milioane de locuitori.

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri