Recitindu-l pe Kafka
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 17.04.2021

Teutonul român

Recitindu-l pe Kafka

GALERIE
michael astner
  • michael astner
- +

Într-o zi, căutând o carte, am dat peste volumul cu jurnalele lui Franz Kafka (Tagebücher 1910-1923, Fischer, 1986), carte primită prin anii 1980 într-unul din cele două colete cu literatură germană de la IFA (Institut für Auslandsbeziehungen/Institutul pentru Relaţii Externe) Stuttgart, pe când eram student la Iaşi. Scriai o scrisoare cu o listă de cărţi, iar IFA îţi trimitea ce avea din lista aceea. O dată, de două ori – nu şi a treia oară.

Am răsfoit volumul şi-am observat că-mi însemnasem fraze şi pasaje care mi-au plăcut cândva în mod deosebit. Iată o selecţie din acestea (selecţia trecând cu vederea frazele care azi nu mă mai impresionează ori pasaje mai lungi/complicate).

„Să ai sentimentul că eşti legat, iar totodată celălalt /sentiment/ că, dacă ai fi dezlegat, ar fi şi mai rău.” (21.12.1910)
„Faptul de-a fi singur are o forţă asupra mea care nu se epuizează nicicând. Interiorul meu se desprinde (deocamdată doar superficial) şi e pregătit să părăsească ceva mult mai profund.” (26.12.1910)
„28 decembrie /1910/. După ce m-am comportat omeneşte preţ de câteva ceasuri, cum s-a întâmplat astăzi la Max /Brod, mentorul şi prietenul lui Kafka/ şi mai târziu la Baum, înainte de culcare sunt deja arogant.”
„Viaţa mea aici e ca şi cum aş fi absolut cert de o a doua viaţă, aşa cum de pildă m-am consolat în privinţa şederii mele ratate la Paris prin perspectiva faptului că voi ajunge în curând iarăşi acolo.“ (21.02.1911)
„Scriu doar pentru că am nevoie de-a fi azi pentru o clipă, fie şi numai graţie acestei ilustrate, aproape de tine şi am început prin a mă plânge doar ca să mă recunoşti din prima.“ (27 mai 1911)
„Jurnalele lui Goethe. Un om care n-are un jurnal se află în faţa unui jurnal într-o poziţie greşită. De pildă dacă citeşte în jurnalele lui Goethe: «11.1.1797. Ocupat toată ziua acasă cu diferite rânduieli», i se va părea că el însuşi niciodată n-a făcut atât de puţin într-o zi întreagă.” (29.09.1911)
„De ţinut jurnal începând de astăzi! De scris regulat! A nu renunţa la sine! Chiar dacă nu va veni nicio mântuire, eu tot vreau să fiu în fiece clipă demn de ea.“ (25.02.1912)
„Cea mai răspândită individualitate a scriitorilor constă doară în faptul că fiecare-n parte îşi acoperă într-un mod foarte special ce are mai rău.“ (14.08.12)
„3. Mai /1913/. Groaznica nesiguranţă a existenţei mele interioare.“
„5. Teama de legătură, de revărsare /spre celălalt/. Atunci n-o să mai fiu niciodată singur.” („pro şi contra căsătorie mele”, 21.07.1913)
„O iubesc, atâta cât sunt în stare s-o fac, dar dragostea zace-ngropată, gata de sufocare, sub teamă şi auto-reproşuri.“ (14.08.1913)
„Întrucât nu sunt altceva decât literatură şi nu pot şi nu vreau să fiu altceva, slujba mea nu mă poate acapara niciodată întrutotul, dar poate, ce-i drept, să mă zdruncine total.“ (21.08.1913)
„Fermitatea însă pe care mi-o provoacă şi cel mai mic scris este neîndoielnică şi minunată. Privirea cu care am cuprins totul în plimbarea de ieri!“ (27.11.1913)
„A te suporta liniştit, fără să fii repezit, a trăi exact aşa cum trebuie, nu a alerga ca un câine în juru-ţi.“ (09.12.1913)
„Oare de ce nu emigrează ciuccii din teribila lor ţară, oriunde altundeva ar trăi mai bine, comparativ cu viaţa lor prezentă şi dorinţele lor prezente. Dar nu pot: tot ce-i posibil doară se-ntâmplă; posibil nu-i decât ceea ce se-ntâmplă.“ (05.01.1914)
„Am liniştea, am siguranţa altor oameni în mine, dar cumva în capătul greşit.“ (14.06.1914)
„Trompetele de zgomot ale neantului.“ (04.08.1917)
„Fug într-o ţară cucerită şi numaidecât o găsesc insuportabilă, pentru că nu te poţi refugia nicăieri.” (15.03.1922)
Max Brod (1884-1968) a fost şi el scriitor (în bună măsură uitat astăzi) cunoscut al vremii şi bun prieten al lui Franz Kafka (1883-1924), lui datorându-se păstrarea şi apoi editarea unei bune părţi a operelor lui Kafka, dispărut prematur la doar 41 de ani.
Scriitorul Oskar Baum (1883-1941)a fost şi el un prieten de-al lui Kafka.
Secvenţele care au ca temă dragostea ori căsătoria o au ca reper pe Felice Bauer (1887-1960), cu care Kafka a şi fost logodit pentru scurtă vreme.
 
Michael Astner este poet, traducător şi publicist

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

De la Koudela la Schär, via Şovre

Nicolae GRECU

De la Koudela la Schär, via Şovre

Corectitudinea politică în sport începe să însemne respectarea ad litteram a unor reguli, indiferent cât de stupide ar fi.

Filmuletul zilei

opinii

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (IV)

Eugen MUNTEANU

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (IV)

În acest episod, autorul serialului se referă critic la încercările unui cunoscut etnolog contemporan de a impune ideea existenţei unui „mit fondator” românesc, bazat pe figura împăratului roman Traian, cuceritor al Daciei.

Iar şi iar despre pocăinţă

pr. Constantin STURZU

Iar şi iar despre pocăinţă

Pocăinţă nu se poate face decât în timp. Când se termină timpul, omul nepocăit "se încremeneşte în moleşeala sufletului şi în nesimţire". Există şi atunci un soi de pocăinţă, dar "pocăinţa lui de acolo este un regret pentru viaţa lui greşit trăită, dar unit cu neputinţa de a se mişca din ea" (Părintele Dumitru Stăniloae). 

Cum a devenit Europa un model civilizaţional?

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Cum a devenit Europa un model civilizaţional?

Ideile vehiculate în rubrica de azi, aparţinând marelui filozof francez Rémi Brague (1947-), deşi par străine de tărâmul economiei, au un rol important în înţelegerea modului cum s-au născut şi consolidat valorile şi instituţiile occidentale care caracterizează azi o naţiune civilizată, inclusiv sub raport economic.

pulspulspuls

Un deştept Grămadă

Un deştept Grămadă

Până mai ieri, indiferent de guvern, PSD sau PNL, fostul dipotat local PMP Grămadă avea numai cuvinte de laudă despre orice ministru al Sănătăţii.

Caricatura zilei

Mita-n mască

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.