anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

duminica, 02.10.2022

Rectificările bugetare sau trezirea periodică la realitatea economică

GALERIE
rectificare_bugetara
  • rectificare_bugetara
- +

Întocmai ca la carte, legea bugetului de stat pe anul curent a fost adoptată cu trei zile înainte de expirarea exercițiului bugetar al anului precedent 2021. Spunem ”ca la carte”, întrucât Legea 317/2021 privind aprobarea bugetului de stat pe anul 2022, nu numai că trecuse prin toate procedurile parlamentare până la data de 28 decembrie 2021, dar era și promulgată de Președinte și publicată în M. Of. nr. 1238 din aceeași dată. 

Performanța este una rară, dacă privim lunga serie a exercițiilor precedente, când întârzierile au depășit și cu 2-3 luni termenul legal, care este ”cu cel puțin trei zile înainte de expirarea exercițiului bugetar” (Legea privind finanțele publice 500/2002). În anii care au cunoscut întârzieri de acest fel s-a mers pe o altă variantă, de altminteri legală, regăsită în același act normativ. Respectiv, de a se aplica – până la adoptarea bugetului noului an - cotele prevăzute în bugetul anului precedent, fără ca limitele lunare de cheltuieli să depășească 1/12 din prevederile bugetelor anului precedent (sau 1/12 din sumele propuse prin noul buget, dacă acestea sunt inferioare celor din anul precedent) (https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/37954).

Punctualitatea legiuitorului, menționată anterior, o putem pune pe seama contextului crizelor de tot felul și a necesității de a nu se afecta implementarea PNRR și CFM 2921-2020. Ca în fiecare an, și pentru cel curent (2022), legea bugetară prevede şi autorizează ”veniturile pe capitole şi subcapitole şi cheltuielile pe destinaţii şi pe ordonatori principali de credite pentru bugetul de stat (…)”, ca într-o anexă să redea ”Sinteza bugetului de stat, detaliată la venituri pe capitole şi subcapitole, iar la cheltuieli, pe părţi, capitole, subcapitole, paragrafe, respectiv titluri, articole şi alineate.” (https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/249991). În perioada dezbaterii legii bugetare anuale (2022) și până la adoptarea acesteia s-au luat în calcul evoluțiile interne şi internaționale și o creștere reală a PIB de 4,6%.

Valoarea nominală a PIB fiind estimată la 1.317,3 miliarde lei (pentru 2020), bugetul de stat a fost stabilit la venituri în sumă de 216.444,7 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă 301.729,9 milioane lei. Deficitul rezultat: 85.285,2 milioane lei. Totodată, legea prevede și un plafon pentru creditele de angajament, cifrat la 497.271,3 milioane lei. Probabil și cei mai neinițiați în materie de finanțe publice realizează că o lege de acest fel are la bază reglementările din domeniul fiscal, aplicabile în anul pentru care se aprobă respectivul buget.

Dar, odată adoptat un astfel de act normativ, rămâne el bătut în cuie, până la aprobarea prin lege a bugetului anului următor? Evident că nu. Două importante legi glăsuiesc tocmai în acest sens: ”Legile bugetare anuale pot fi modificate în cursul exercițiului bugetar prin legi de rectificare, elaborate cel mai târziu până la data de 30 noiembrie.” (Legea privind finanțele publice 500/2002, art. 6 alin. 1); ”Orice rectificare a bugetului de stat trebuie să aibă în vedere concluziile raportului semestrial privind situația economică și bugetară, precum și opinia Consiliului Fiscal cu privire la acesta.” (Legea 69/2010 a responsabilității fiscal-bugetare, Art. 23, al. 1, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/118059).

Dacă o lungă serie de ani nu s-a recurs la rectificări bugetare în intervalul ianuarie-iunie (fiind interzis, cf. Art. 23, al. 2 din ultima normă citată – ”Într-un an bugetar nu pot fi aprobate mai mult de două rectificări bugetare și acestea nu pot fi promovate în primele șase luni ale anului”), ulterior, din rațiuni de criză a fost legiferată o alternativă. Și anume, ”în cazul înrăutățirii semnificative a prognozei indicatorilor macroeconomici, poate fi promovată o rectificare bugetară în primul semestru al anului.” (Legea 270/2013 pentru modificarea şi completarea Legii 500/2002 privind finanţele publice, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/151929). Așa se face că, de pildă, în anul 2020 au avut loc trei rectificări bugetare, din care una extrem de timpurie – în aprilie (OUG 50/2020, privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, M. Of. nr. 322 din 17 aprilie 2020), la doar trei luni de la adoptarea legii care făcea obiectul rectificării.

În anul următor (2021) au avut loc două asemenea rectificări de buget, ambele în semestrul II... Dar să revenim la datele anului în curs, legate de rectificare. Aceasta ar fi prima din exercițiul financiar aflat în derulare, existând o mare probabilitate să mai fie urmată doar de maximum una, până la fine de an. Oprindu-ne asupra elementelor nou apărute după data aprobării inițiale a bugetului de stat pe anul 2022, să spunem că prognoza macroeconomică de vară (iulie 2022) avansează o valoare nominală a PIB de 1.372,5 miliarde lei, pentru acest an. Reamintim că, la elaborarea legii (decembrie 2021), s-a avut în vedere o valoare nominală de 1.317,3 miliarde lei pentru PIB-ul anului 2022, abaterea pozitivă depășind 10%.

Apoi, ”Execuția bugetului general consolidat pe primele șase luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 23,51 miliarde lei, în scădere față de deficitul de 33,81 miliarde lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din PIB, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 1,15 puncte procentuale pe primele șase luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 2,86% din PIB la 1,71% din PIB.” (Nota de fundamentare a OG cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2022, https://mfinante.gov.ro/documents/35673/5553347/NFProiectordonantarectifbugstat_11082022.pdf). Tot în primul semestru a.c., observăm că veniturile bugetare au fost de 216,7 miliarde lei (cu 22,9% peste cele din perioada similară a anului trecut), iar cheltuielile nu au depășit 240,2 miliarde lei, crescând în termeni nominali cu doar 14,3% faţă de perioada similară a anului trecut. Toate acestea reclamă reevaluări majore ale bugetului de stat, ce urmează a se concretiza într-un act normativ de rectificare (OG), al cărui proiect a fost deja elaborat de ministerul de resort (MF).

Dincolo de informațiile de ordin cifiric expuse, și alte elemente sunt de natură să justifice grăbirea rectificării. Între acestea, o serie întreagă de acte normative adoptate în prima parte a anului current, de la – de exemplu – OG 16/2022 pentru modificarea şi completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal (…), până la diversele OUG și HG vizând măsuri de protecție socială, de sprijin a mediului de afaceri, acordarea de asistență umanitară cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona războiului ruso-ucrainean etc. În esență, rectificarea este proiectată să conducă la modificarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului general consolidat pe anul 2022, astfel: veniturile se majorează (ps) cu 29.941,6 milioane lei, iar cheltuielile se majorează (ps) cu 32.591,0 milioane lei. Deficitul cash al bugetului general consolidat se majorează cu 2.649,4 milioane lei.

Cu referire strictă la modificarea veniturilor și cheltuielilor bugetului de stat pe anul 2022, remarcăm că veniturile se majorează (ps/unele cresc, altele scad) cu 21.493,9 milioane lei; în același timp, cheltuielile bugetului de stat pe anul 2022, se majorează (ps) cu suma de 26.447,2 milioane lei, iar deficitul se majorează cu suma de 4.953,3 milioane lei (OG cu privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2022, https://mfinante.gov.ro/documents/35673/5553347/Proiectordonantarectifbugstat_11082022.pdf). Rectificarea, fiind una pozitivă, face ca unor ordonatori de credite bugetare (ministere etc.) să li se suplimenteze substanțial alocările pentru acest an. Situație nemaiîntâlnită în trecut, se detașează aici Ministerul Energiei: cu cca. 2.500 milioane lei. Explicația e simplă (efortul financiar este colosal), fiind vorba de asigurarea fondurilor necesare schemei de sprijin de compensare/plafonare a prețurilor la energie electrică/gaze naturale. Suplimentările pentru alți ordonatori au vizat asigurarea ”plății indemnizațiilor acordate la întreruperea activității în condițiile pandemiei, a alocațiilor de stat pentru copii, a drepturilor persoanelor cu handicap, precum și a drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav” (cf. Nota de fundamentare a OG menționate).

Totodată, potrivit aceleiași surse, se asigură fondurile necesare plății ”concediilor medicale, a medicamentelor și a serviciilor medicale, precum și pentru asigurarea hranei în spitale și a serviciilor medicale acordate refugiaților din Ucraina”; nu a fost uitat nici mediul de afaceri și - la polul opus - nici cei ce necesită sprijin aflându-se în situație de risc de deprivare materială și/sau risc de sărăcie extremă. Iată cum arată un Top-6 al ordonatorilor cărora li s-au suplimentat creditele bugetare: (1) Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale: +9.330,3 milioane lei; (2) Ministerul Muncii: +5.250,1 milioane lei (ps); (3) Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: +2.719,7 milioane lei (ps); (4) Ministerul Sănătății: +2.642,8 milioane lei (ps); (5) Ministerul Energiei: +2.482,6 milioane lei (ps); (6) Ministerul Transporturilor: +2.000,0 milioane lei (ps).

Faptul că rectificarea a fost pozitivă nu a exclus însă ca unor ordonatori principali de credite să li se fi diminuat creditele bugetare stabilite inițial. Top-6 (”tăieri”): (1) Ministerul Afacerilor Interne: -559,3 milioane lei (ps); (2) Ministerul Mediului: -434,4 milioane lei (ps); (3) Ministerul Culturii: -275,0 milioane lei; (4) Serviciul de Telecomunicații Speciale: -151,0 milioane lei (ps); (5) Ministerul Finanțelor: -146,9 milioane lei; (6) Autoritatea Națională Sanitară Veterinară: -84,1 milioane lei. Explicația ”tăierilor”: s-au identificat la nivelul respectivilor ordonatori economii (sume necheltuite) la diverse structuri de cheltuieli - cu personalul, bunurile și serviciile, de capital ori cu proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile. 

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Tradiţionalul sacrificiu al Cupei României

Nicolae GRECU

Tradiţionalul sacrificiu al Cupei României

Dacă nu va fi câştigat, şi încă concludent, meciul cu Minaur, o echipă slăbuţă şi obosită, care a făcut turul României de dragul Cupei, ar fi adevărata ruşine pentru fotbalul ieşean.

opinii

Seimeni (XVI). Școala (4)

Eugen MUNTEANU

Seimeni (XVI). Școala (4)

Reluând evocarea satului natal, autorul încearcă să reînvie prin cuvinte primii ani de școală.

Paranoia autorităţii

arh. Ionel OANCEA

Paranoia autorităţii

Dintotdeauna comunităţile şi-au impus reguli de convieţuire. Într-un sat tradiţional românesc funcţionau cu rigoare, chiar dacă nu erau scrise şi nu exista un aparat administrativ pentru impunerea lor. Oamenii se considerau egali în faţa lui Dumnezeu, prin urmare casele erau aproape identice, realizate după acelaşi proiect ancestral cu minore influenţe alogene contemporane construirii.

Cu ochii larg închişi

Alexandru CĂLINESCU

Cu ochii larg închişi

Unele evenimente din ultima vreme, mai ales aşa-zisele „referendumuri” organizate de ruşi în terioriile ocupate, m-au făcut să-mi reamintesc de un text pe care l-am publicat în urmă cu nouăsprezece ani. Îl reiau aici, în ideea că el va arăta, o dată în plus, că liderul de la Kremlin este, în tot ce face, de o nesmintită şi sinistră consecvenţă.

pulspulspuls

City managerul oraşului, domnul Petru Movilă, a patentat o aplicaţie prin care poţi câştiga 50 de ron pe oră în timpul somnului

City managerul oraşului, domnul Petru Movilă, a patentat o aplicaţie prin care poţi câştiga 50 de ron pe oră în timpul somnului

Chiar aşa stimaţi telespectatori, iată câteva ipostaze de la o abordare revoluţionară a felului în care se pot face afaceri. În prima fotografie, city managerul Petru Movilă lucrează în timpul somnului la o întâlnire de tip conferinţă a pompierilor ieşeni. 

Caricatura zilei

Scăpări de gaze #NordStream5

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.