anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

miercuri, 15.07.2020

Recuperare în grup

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Cum România se apropie de momentul alegerilor legislative, ar fi de aşteptat ca în mediile politice de la Bucureşti să se aştepte cu emoţie momentul deciziei şi, după aceea, calendarul implementării.

În grădina palatului baroc de la Meseberg, cancelarul Angela Merkel şi preşedintele Emmanuel Macron au convenit să susţină, în cadrul Consiliului European din 17-18 iulie, propunerea curajoasă a Comisiei în privinţa finanţării planului de refacere post-pandemie (European Recovery Plan - ERP). Este vorba, după cum se ştie, de o sumă totală de 750 miliarde de euro, din care aproape două treimi ar urma să reprezinte granturi nerambursabile, iar restul ar consta din împrumuturi. În perioada următoare, agenda europeană va fi dominată de negocieri cu guvernele sceptice sau de-a dreptul ostile faţă de proiect, în primul rând cu Suedia, Ţările de Jos, Danemarca şi Austria - grup cunoscut sub numele de „cei patru cumpătaţi”.

Cum Germania preia de astăzi preşedinţia semestrială a UE, doamna Merkel va avea rolul principal în medierea situaţiei. Misiunea este dificilă în primul rând pentru că banii vor fi obţinuţi din împrumuturi contractate de Comisie pe pieţele internaţionale de capital, iar aceasta sugerează o depăşire a „liniei roşii” reprezentate de mutualizarea datoriei. Unele guverne - şi nu este vorba doar de cele patru amintite mai sus - se tem că aceasta înseamnă compromiterea autonomiei de politică financiară. Chiar şi în ţările care vor susţine propunerea, cum ar fi Germania, există o opoziţie vehementă în rândul mediilor financiare conservatoare. Cum multe guverne vor fi obligate să prezinte textul acordului pentru ratificare, în parlamentele naţionale, este de datoria cancelarului german şi a preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, să obţină o formă tolerabilă pentru deputaţii din statele donatoare.

Un alt motiv pentru care procesul va fi anevoios este acela că proporţia sumelor primite de fiecare ţară depinde de un cumul de factori, între care cei mai importanţi sunt intensitatea pandemiei şi nivelul general de dezvoltare. Cu alte cuvinte, nu este un fond de combatere a efectelor recesiunii cauzate de COVID-19, ci unul care îşi propune să promoveze dezvoltarea generală a statelor-membre, pe coordonatele deja stabilite la nivel european (inclusiv la capitolul ecologie/ schimbare climatică). Liderii detaşaţi la capitolul fonduri primite ar urma să fie Italia şi Spania, urmate de Polonia, Franţa, Grecia şi, foarte aproape, România. Cu peste 31 de miliarde de euro, dintre care aproape 20 de miliarde sub formă de granturi, proiectul Comisiei reflectă dubla calitate a României: ţară afectată de criză şi, în acelaşi timp, ţară ce are nevoie de asistenţă suplimentară pentru dezvoltare.

Presupunând că nu se va ajunge la scenariul negativ al eşecului negocierilor - dar, chiar şi aşa, ar fi de aşteptat ca executivul de la Bruxelles să vină cu o soluţie alternativă - ar trebui ca România să se aştepte la o sumă mare. Este clar că banii vor fi separaţi pe capitole şi că o parte importantă va trebui să compenseze schimbările neplăcute şi costisitoare pe care suntem chemaţi să le întreprindem. Totuşi, dacă cifra va fi în apropierea nivelului anunţat de Comisie, guvernul de la Bucureşti va avea la dispoziţie resurse importante pentru a-şi urmări politicile de dezvoltare, inclusiv cele din sectorul infrastructurii. În situaţia României se află şi alte state-membre din Europa Centrală şi de Est, o regiune din care au venit reacţii în general pozitive la propunerea Comisiei.

Evident că, aşa cum s-a exprimat şi doamna Merkel, probabil într-o încercare de a da satisfacţie scepticilor din blocul „cumpătaţilor”, va exista o anumită condiţionalitate: nu vor fi fonduri care să poată fi aruncate în majorări de salarii sau pensii. De asemenea, este de aşteptat ca în următoarele săptămâni să se încerce (nu neapărat să se şi reuşească) introducerea unor criterii de natură politică, ajungându-se la eterna problemă a statului de drept. În esenţă, însă, nu vor exista inspecţiile şi controalele care să amintească de anii 2008-2010, traumatici mai ales pentru ţările din periferia sudică. Guvernele naţionale vor avea parte de resurse suplimentare pentru a-şi aplica politicile de dezvoltare - desigur, cu condiţia ca acestea să fie aplicabile.

Cum România se apropie de momentul alegerilor legislative, ar fi de aşteptat ca în mediile politice de la Bucureşti să se aştepte cu emoţie momentul deciziei şi, după aceea, calendarul implementării. Misiunea deloc neplăcută de a administra aceste sume va reveni viitoarei echipe guvernamentale: ea va putea conta, pentru îndeplinirea obiectivelor de politică publică enunţate în campania electorală, pe resurse de care predecesorii ei nu au avut parte, din 2007 încoace. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alegeri în Europa

Lucian DÎRDALA

Alegeri în Europa

În ultimele săptămâni am avut ocazia să ne reacomodăm cu procesele electorale, în câteva state-membre ale Uniunii Europene. Este vorba de cel de-al doilea tur al alegerilor locale din Franţa, scrutinul parlamentar din Croaţia, turul decisiv de la prezidenţialele poloneze şi, în fine, votul pentru legislativele regionale din Galicia şi Ţara Bascilor (Spania).

Filmuletul zilei

opinii

Cultura de supermarket

Florin CÎNTIC

Cultura de supermarket

Tsunamiul de RIP1-uri care a invadat Facebookul odată cu trecerea în veşnicie a talentatului şi prolificului compozitor de muzică de film, Ennio Morricone, mi-a readus în minte graniţa fragilă care separă arta autentică de entertainment.

Instant (II)

Radu PĂRPĂUȚĂ

Instant (II)

Pe fereastră aud slujba de la biserică. Preotul se roagă pentru poporul român. Foarte bine. Dar se roagă separat şi pentru „conducătorii noştri”, pentru „mai marii oraşelor şi satelor”. Oare de ce? Înţeleg, aşa e protocolul. Dar protocolul e prost, de urzeală bizantină.

Precariatul

Ioan MILICĂ

Precariatul

Din categoria cuvintelor aflate în uz fără a fi prinse în dicţionarele limbii române actuale, vă  invit să ne oprim asupra unui neologism plastic şi sugestiv pentru vremurile în care trăim: precariat. 

pulspulspuls

Vă mai amintiţi ce spunea nea Drac Nea despre Peni Hill şi SIE? Iaca un mic şpil!

Vă mai amintiţi ce spunea nea Drac Nea despre Peni Hill şi SIE? Iaca un mic şpil!

Caricatura zilei

Prelungire

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.