„Măcar 80 – 90 la sută dintre pacienții cu o condiție fizică bună, ce au suferit un eveniment cardiac major și care nu au contraindicație, ar trebui să ajungă la recuperare. Din păcate, în România sunt doar 2-3 clinici care fac recuperare la standarde europene, în timp ce în Franța și Germania sunt peste 200. Au înțeles cât de benefic e să tratezi acum și să previi costuri suplimentare pe viitor”, a conchis specialistul.

După o perioadă de odihnă post-intervenție, acești pacienți ar trebui să intre în programe de recuperare standardizată. Din păcate, nu se întâmplă atât de des precum în alte țări fiindcă mentalitatea sistemului și a indivizilor nu a ajuns încă la acest punct, spune prof.dr. Florin Mitu.

Citiți aici integral ediția Ziarul de Sănătate nr. 7

„Un astfel de pacient care ajunge la noi intră în programe de recuperare standardizate. Sunt evaluați ecocardiografic și EKC, le facem o testare de efort. Realizăm această testare de efort cu sistem cardiopulmonar, care evaluează mai mulți parametri pe lângă testul de efortul simplu, parametri care sunt utili pentru a vedea cum poate fi tratamentul adaptat. Dincolo de analizele standard de laborator, după această evaluare se apreciază categoria de program de recuperare ce trebuie urmat”, a explicat prof.dr. Florin Mitu.

Specialistul a punctat că sunt mai multe categorii de recuperare, unele destinate pacienților cu risc mare, ce vor avea programe mai ușoare, în timp ce pacienții cu parametri foarte buni vor intra în programe mai intense.

„Programul de antrenament e standardizat în funcție de ce obține pacientul la evaluări și intră în programe de kinetoterapie specifice. Se fac ședințe zilnice, în medie vorbim de 10 – 12 zile de internare, toate sub supravegherea kinetoterapeutului, sunt monitorizați EKG, ținem evidența asupra tensiunii arteriale, oximetriei în toate aceste ședințe. În plus, se realizează și ședințe de psihoterapie, fiindcă pot apărea depresia și anxietatea după astfel de evenimente cardiace majore”, a mai punctat prof.dr. Florin Mitu.

Premieră la Recuperare: o oră de informații medicale esențiale pentru pacienți, pe zi

Fiindcă alimentația nesănătoasă este adesea la baza multora dintre problemele cardiace, un alt element în recuperarea cardiovasculară este evaluarea obiceiurilor alimentare ale pacienților de către un nutriționist. Dacă pacienții sunt fumători, se încearcă oprirea acestui obicei extrem de nociv, spune medicul, dar majoritatea celor care ajung în această situație fie renunță de unii singuri, fie intră în programe dedicate.

O altă componentă esențială în recuperarea acestor pacienți este meloterapia, despre care „Ziarul de Iași” a scris în edițiile anterioare. Ascultând muzică ambientală sau clasică o oră pe zi, pe perioada internării, pe lângă metodele de recuperare utilizate de specialiști, pacienții au o evoluția cu 30 – 40% mai bună.

„Toți pacienții din aceste programe sunt evaluați periodic, la câteva zile, să vedem progresele pe care le obțin. În funcție de beneficiile programelor pe care le implementăm, noi ne adaptăm, avem inclusiv fizioterapie standardizată pentru acești pacienți, iar tratamentul e personalizat. Mai facem un lucru care cred că este unic în România: avem programe educaționale, mici pastile, pe care le difuzăm în sistemul cu circuit închis. Pacienții primesc instrucțiuni despre factori de risc, tensiune arterială, lipide, glucide etc. Le transmitem pe televizoarele din spital zilnic, măcar o oră”, a explicat specialistul.

Pacienții din Iași sau din împrejurimi vor continua procedurile de recuperare în regim ambulatoriu după externare, iar la 3-6 luni are loc o reinternare pentru a se vedea din nou bilanțul, starea de sănătate, dacă sunt îmbunătățiri și dacă trebuie ajustat programul de recuperare cardiovasculară.

30 de minute activitate fizică pe zi, 150 de minute pe săptămână

„Îi obișnuim cu urmărirea frecvenței cardiace, oamenii trebuie să știe ce frecvență au în timpul testului de efort și să nu o depășească în timpul activităților casnice. Dacă la testul de efort a făcut 140 puls, înseamnă că în activitatea zilnică trebuie să fie la 70-80% din această capacitate. Efortul fizic zilnic trebuie să fie de măcar 30 de minute”, a spus prof.dr. Florin Mitu.

Conform acestuia, la recuperarea în astfel de situații urmărește un principiu numit FITT. Acesta presupune ca frecvența activităților fizice să fie de măcar 3-5 ori pe săptămână, cu o intensitate moderată, nici crescută, nici redusă. Pentru a face o auto măsurare a efortul depus, spune medicul, ar trebui să putem vorbi în timpul activității fizice. Asta înseamnă că suntem adaptați bine: dacă nu putem vorbi în timp ce respirăm, capacitatea de efort a fost depășită. Un alt pas din FITT este timpul: 30 de minute de activitate fizică pe zi, 150 de minute pe săptămână.

„Ultimul pas din acronimul FITT este tipul de antrenament, care poate fi înseamnă aerobic, mers pe jos, jogging, înot, alte activități în care intră mai multe grupe musculare și se îmbunătățesc toți parametri hemodinamici. Acest principiu este valabil pentru toată lumea și trebuie să gândim mereu moderat, să nu depășim limitele la care organismul nu mai face față. Iar în cazul sportivilor, orice persoană care face sport intens trebuie evaluată: au fost morți subite adesea la cei care au desfășurat activități cu mare intensitate. A existat o malformație cardiacă nediagnosticată, o cardiopatie de care nu au știut, nu au fost evaluați suficient de bine, sunt mai multe cauze”, a punctat prof.dr. Florin Mitu.

Medicul spune că aceste activități fizice, de 30 de minute pe zi, nu trebuie să reprezinte un sport care nu ne face plăcere. Pot fi orice, de la grădinărit, la dans, atâta vreme cât sunt elemente utile, care fac plăcere și care stimulează organismul.

5.000 de pași pe zi: ritm bun, dar un pic intens, nu plimbare

„Cei 5.000 de pași pe zi sunt o recomandare bună, care a pornit de la japonezi. Aceștia au corelat numărul de pași cu riscul de evenimente cardiace majore. Au descoperit că scade cu 30% acest risc dacă se fac între 5.000 și 10.000 de pași pe zi, de măcar cinci ori pe săptămână. Este cel mai simplu mod de a face mișcare, de când e omenirea, și este la îndemâna oricui nu are o infirmitate. Dar mersul pentru acești pași trebuie să fie mai vioi, nu lent, să activeze tot sistemul cardiovascular, să atingă măcar frecvența de antrenament”, a declarat prof.dr. Florin Mitu.

Această frecvență de antrenament se pierde foarte ușor, dar se acumulează extrem de greu, după săptămâni sau luni de zile. De aceea sportivii care se accidentează și stau doar câteva săptămâni pe tușă au nevoie de o perioadă lungă de acomodare până să poată intra iar în același ritm.

Publicitate și alte recomandări video