Redescoperă Iaşul!
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 10.04.2021

Redescoperă Iaşul!

GALERIE
George Turcanasu200
  • George Turcanasu200
- +

Cei care s-au ocupat de managementul şi de marketingul FILIT-ului au înţeles că un festival care se doreşte motorul unei strategii culturale este eficient doar dacă nu ignoră teritoriul şi mai ales trans-scalaritatea lui. Din acest punct de vedere, FILIT-ul s-a inserat la toate nivelele scalare (local, regional, naţional şi internaţional).

Duminica asta, ultima zi a FILIT-ului, mi-a rezervat o surpriză plăcută. Fiind în drum către efemera construcţie a „Casei FILIT”, am fost surprins de un grup de câteva zeci de copii, care, după ce a traversat Anastasie Panu în dreptul pietonalului, s-a îndreptat într-o manieră euclidiană către Trei Ierarhi. Nimic senzaţional în această mişcare a foarte tinerilor ieşeni, mi-am spus, crezând că e vorba de o simplă vizită în oraş, organizată de o şcoală din Iaşi sau din proximitate, mai ales că se consumau ultimele ore ale celei de-a doua ediţii a celui mai mare festival de literatură şi traduceri din Estul Europei. Mă înşelam!

Nu numai că acei copii nu erau simpli vizitatori, ci erau cei care ghidau alţi copii spre câteva repere culturale şi turistice ale Iaşilor. Veţi spune că e vorba o manifestare şcolară banală, care pune faţă în faţă un grup de elevi deţinător al informaţiilor, cu alt grup de elevi, menit să fie receptorul lor. Clar, era o manifestare şcolară, dar nu una banală. Grupul, fără a fi gălăgios, atrăgea mulţimea ca un magnet. Pe lângă cei care erau implicaţi în proiect, s-au alăturat câţiva copii din Tătăraşi, dar şi mulţi adulţi. Ghizii cei mici, înarmaţi cu broşuri, planuri ale tururilor turistice şi, mai ales, cu informaţiile necesare despre fiecare obiectiv, erau ascultaţi deopotrivă de copiii ce aparţineau grupului, de copiii care s-au alăturat pe parcurs şi de adulţii, care ca şi mine, au fost captivaţi de ceea ce se întâmpla.

În scurt timp am aflat despre ce era vorba de la cele trei tinere profesoare ce însoţeau grupul de elevi de la o şcoală particulară din Iaşi: Mihaela, o veche prietenă, Oana şi Loredana, dar şi de la două mame ce însoţeau grupul (Raluca şi Mădălina), foarte mândre de prestaţia copiilor. Ceea ce vedeam acolo era o manifestare a unui proiect intitulat „Redescoperă Iaşul”, ce are ca scop principal promovarea imaginii şi potenţialului turistic al oraşului nostru şi al împrejurimilor sale. Redescoperă Iaşul doreşte să ofere elevilor din învăţământul primar şi gimnazial, dar şi adulţilor de orice vârstă, posibilitatea de a „redescoperi” marile începuturi şi comorile ascunse ale oraşului, în cadrul a două tururi pietonale pregătite de ghizi pasionaţi, în persoanele unor copii de clasa a V-a de la Şcoala Paradis. Oricum, micii ghizi se descurcau admirabil la Trei Ierarhi, unul dintre obiectivele turului “Drumul comorilor ascunse”. Am părăsit apoi grupul micilor ghizi şi al micilor şi veselilor “turişti urbani”, dar şi al adulţilor ascultători şi am intrat în atmosfera ultimelor ore de FILIT.

Nu cred că pot să surprind mai bine decât Bogdan Creţu în articolul său din ZdI, „FILIT 2014”, locul festivalului în noul peisaj cultural al Iaşilor, potenţat de posibila nominalizare a oraşului nostru drept Capitală culturală europeană în 2021, aşa că voi apela la un citat din debutul articolului său: Aveam impresia că, în 2013, Filit-ul debutase prea ambiţios, ridicând, de la bun început, prea sus ştacheta; marea problemă a festivalului nu era concurenţa cu alte evenimente similare din spaţiul românesc sau sud-est european, ci cu sine însuşi. Era, cumva, obligat să se autodepăşească. Şi, trebuie să o spun fără reţineri, a reuşit.”

Modul cum s-a manifestat a doua ediţie a FILIT-ului, poziţionează acest festival drept reperul cultural central al strategiei ICCE 2021. Nu mai am nici un dubiu, FILIT-ul devine brand-ul Iaşului cultural! Acest festival a apărut ca o gură de oxigen în peisajul cultural mediocru al Iaşilor, exploatând o nişă încă neabordată la această scară în România sau în estul Europei. 35 000 de participanţi apreciază organizatorii! Mult, puţin, aproape că nu are importanţă, pentru că FILIT-ul s-a dovedit un festival eficient. Promovarea literaturii în rândul unei generaţii, care pe nedrept e acuzată că citeşte din ce în ce mai puţin, reprezintă doar una dintre faţetele pozitive ale festivalului. Cei care s-au ocupat de managementul şi de marketingul FILIT-ului au înţeles că un festival care se doreşte motorul unei strategii culturale este eficient doar dacă nu ignoră teritoriul şi mai ales trans-scalaritatea lui. Din acest punct de vedere, FILIT-ul s-a inserat la toate nivelele scalare (local, regional, naţional şi internaţional). Deşi beneficiarii au fost în primul rând ieşenii, le-a fost facilitată participarea şi celor interesaţi din judeţele Moldovei. Dacă vorbim de invitaţi, aria de recrutare e una globală, pe lângă numeroşii invitaţi din România, alte 18 state au fost reprezentate (Bulgaria, Danemarca, Elveţia, Franţa, Germania, Iran, Italia, Marea Britanie, Mexic, Olanda, Polonia, Republica Moldova, Spania, Statele Unite, Turcia, Suedia, Ucraina şi Ungaria). Mai mult, festivalul a devenit unul popular în rândul tinerilor, printre numeroşii voluntari care au asigurat bunul mers al treburilor, numărându-se şi studenţi bucureşteni, clujeni sau timişoreni.

Ce a însemnat FILIT-ul anului 2014 privit din punctul de vedere al unui spectator? Întâlnirile cu scriitorii, workshop-uri, spectacole, numeroase concerte, de la cele simfonice, la pop-ul acustic, rock-ul contemporan şi alternativ, jazz şi soul, toate reunite sub marca FILIT. Mai mult, printr-o sincronizare fericită, la Casa Studenţilor a avut loc concertul lui Harry Tavitian. “Iaşul a fost un oraş viu”, sublinia în finalul articolului său Bogdan Creţu. Şi chiar aşa a fost în cele cinci zile ale festivalului, iar dacă mai e vreun ieşean nemulţumit de evoluţia culturală recentă a unui oraş ce a stat nepermis de mult în umbra celorlalte centre importante ale României, am să-l “dojenesc amical”: Redescoperă Iaşul!

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Încercare pe înaintare, cu speranţe de transformare

Nicolae GRECU

Încercare pe înaintare, cu speranţe de transformare

Chiar dacă şansele sunt minime, demersul oamenilor de rugby ieşeni demonstrează că sportul acesta se încăpăţânează să existe, să renască şi să reziste în dulcele târg.

Filmuletul zilei

opinii

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (III)

Eugen MUNTEANU

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (III)

Sunt relevate în continuare explicaţiile etimologice aberante date unor termeni importanţi în limba română, precum cneaz şi voievod, şi concluziile istorice inadecvate rezultate din respectivele etimologii.

O Iubire şi nouă fericiri

pr. Constantin STURZU

O Iubire şi nouă fericiri

Când m-am decis să urmez Filosofia, licean fiind, cineva m-a trimis să discut cu un venerabil profesor din acest domeniu. "Care este preocuparea sau tema centrală a Filosofiei?", m-a întrebat dumnealui, încă de la primele cuvinte. "Fericirea!", am răspuns eu spontan. Profesorul s-a uitat puţin dezamăgit la mine: "Nu. Ci disputa dintre materialism şi idealism". 

Urbanismul slăbiciunilor

arh. Ionel OANCEA

Urbanismul slăbiciunilor

Frumuseţea urbei noastre datorează mult colinelor. Din mulţimea lor, Boris Crăciun identifică pe cele şapte semnificative: Repedea, Cetăţuia, Miroslava, Breazu, Copou, Ciric şi Tătăraşi. Centrul e dominat de mănăstirea Golia şi Mitropolie, iar pe cele din jur se ridică mănăstirile Cetăţuia şi Miroslava. Şi constructorii acestor monumente au avut în preocupare riscurile fundării pe terenurile instabile. 

pulspulspuls

L-aţi uitat pe politicianul care venea la Primărie cu Buceagul Ceapeului? Iacătă-l la uşă!

L-aţi uitat pe politicianul care venea la Primărie cu Buceagul Ceapeului? Iacătă-l la uşă!

Pentru că ne-am jurat în barbă să ne ferim de politichie şi de politicieni măcar sâmbăta, pe uichend, aicea la rubricuţă, haideţi aşadar să părăsim olecuţă acest miraculos tărâm. 

Caricatura zilei

Conducere autonomă nivel 6

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.