Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
În ciuda combinaţiei de insatisfacţie şi dezinteres ce defineşte electoratul român, pe agendă există teme importante.
Am intrat în anul electoral al Uniunii Europene, aşteptat cu temeri în mai toate capitalele blocului celor 28, dublate uneori de plictiseală şi indiferenţă. România face parte, din păcate, din grupul de ţări relativ neinteresate de scrutin, aşa cum s-a întâmplat şi în 2009. Apropierea de prezidenţiale joacă, şi ea, un rol, însă nu aceasta este explicaţia. Mai degrabă, e vorba de o combinaţie între insatisfacţie şi dezinteres, întâlnită în toate statele-membre, dar mai acută în cele postcomuniste.
Acum patru ani şi jumătate, comentând în acest colţ de pagină rezultatele precedentului scrutin, legam - asemeni altor comentatori - scorul bun al formaţiunilor extremiste sau antisistem de efectele crizei economice. Însă, în realitate, la câteva luni de la propagarea undei de şoc pe malul nostru de ocean, n-aveam cum să ne aşteptăm la scoruri fantastice ale acestor partide. Nemulţumirea şi frustrarea necesită timp pentru a se manifesta politic, iar legislatura 2009-2014 le-a oferit acest răgaz.
De data aceasta, partidele antisistem se vor număra printre vedete. Dincolo de Nigel Farage sau Marine LePen, e interesant să vedem dacă şi în alte ţări occidentale va creşte votul eurosceptic sau euroostil. Cât despre Est, în mod normal ar trebui să se ajungă la succese moderate ale adversarilor integrării (poate cu excepţia Ungariei, unde am putea aştepta realizări notabile). România va genera, însă, un tablou mai degrabă conformist. Grupurile mari, îndeosebi socialiştii şi liberalii,vor avea numeroşi europarlamentari români, în timp ce popularii ar putea suferi, dacă partidele noastre de opoziţie nu se asociază. Dar, pe fond, n-ar trebui să ne aşteptăm la un vot antisistem puternic, chiar dacă alegerile vor constitui o ocazie de exprimare a nemulţumirii faţă de guvern.
Pentru noi, cel mai interesant va fi episodul desemnării comisarului - mai bine zis, al candidatului la postul de comisar. În mod normal, Dacian Cioloş ar rămâne o alegere foarte bună, întrucât reacţiile politice şi profesionale la exercitarea mandatului său au fost preponderent pozitive. Totuşi, există cel puţin două scenarii ce pun în cauză perspectiva continuităţii în funcţie a domnului Cioloş.
Primul ar viza posibila opţiune a viitorului Preşedinte al Comisiei de a lucra cu oameni noi - adică, de a nu încuraja rămânerea pentru un al doilea mandat. Comisia Barroso II este extrem de uzată politic din cauza crizei, iar liderii foarte vizibili - Barroso, baroneasa Ashton sau comisarii german şi francez - au fost intens criticaţi, de-a lungul anilor. Aceasta face şi mai probabilă opţiunea noului preşedinte (nu foarte multă lume a luat în serios oferta lui Barroso de a servi un al treilea mandat) în favoarea unor personalităţi neasociate cu actuala echipă. În plus, dacă în urma alegerilor primii clasaţi vor fi socialiştii, iar viitorul preşedinte al Comisiei va fi un socialist, tentaţia restructurării din temelii va fi şi mai mare. Şi chiar dacă domnul Cioloş va fi reconfirmat ca membru al Executivului european, nu există nici o garanţie că va rămâne cu portofoliul agriculturii. S-ar putea să-l vedem pe comisarul român primind o însărcinare diferită de cea pentru care-l recomandă studiile şi experienţa. Asemenea cazuri au fost frecvente, după Maastricht.
Până atunci, însă, nu trebuie să uităm de faptul că la noi desemnarea comisarului european este un proces extrem de politizat. Ne amintim, desigur, controversele adesea penibile de acum cinci ani, precum şi mereu actuala dilemă cu privire la cine deţine supremaţia în chestiunea politicii europene, în cadrul Executivului de la Bucureşti. Dacă ţinem cont şi de faptul că, în perioada constituirii Comisiei Europene, România va fi în precampanie electorală pentru prezidenţiale, ne putem da seama de riscul ca ţara noastră să nu treacă testul de maturitate. Este un motiv în plus pentru a-l reconfirma pe Dacian Cioloş.
În fine, de-a lungul verii vom avea ocazia să vedem şi în ce măsură România va fi interesată de discuţiile referitoare la Preşedintele Consiliului European. Se ştie, în actuala legislatură acesta s-a ocupat mai ales de problematica zonei euro - cu un succes discutabil, desigur. România s-ar putea afla în situaţia de a face paşi semnificativi şi pe alocuri dificili către Uniunea Monetară, astfel că e de interes şi pentru noi cine va fi desemnat în această funcţie, pentru următorii doi ani şi jumătate. Aceasta, pe lângă celelalte responsabilităţi ce-i sunt atribuite şi care au conturat deja un portret-robot al liderului dorit: moderator, nu iniţiator.
Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii “Mihail Kogălniceanu”
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Cazul fetiţelor încurcate la externarea din maternitatea Ploieşti: ce sancțiune a primit asistenta
Ploieşti: Ce a păţit asistenta care a încurcat doi bebeluşi la externare
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |