Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Reflecţii la început de an electoral în Uniunea Europeană

GALERIE
lucian dirdala200
  • lucian dirdala200
- +

În ciuda combinaţiei de insatisfacţie şi dezinteres ce defineşte electoratul român, pe agendă există teme importante.

 

Am intrat în anul electoral al Uniunii Europene, aşteptat cu temeri în mai toate capitalele blocului celor 28, dublate uneori de plictiseală şi indiferenţă. România face parte, din păcate, din grupul de ţări relativ neinteresate de scrutin, aşa cum s-a întâmplat şi în 2009. Apropierea de prezidenţiale joacă, şi ea, un rol, însă nu aceasta este explicaţia. Mai degrabă, e vorba de o combinaţie între insatisfacţie şi dezinteres, întâlnită în toate statele-membre, dar mai acută în cele postcomuniste.

 

Acum patru ani şi jumătate, comentând în acest colţ de pagină rezultatele precedentului scrutin, legam - asemeni altor comentatori - scorul bun al formaţiunilor extremiste sau antisistem de efectele crizei economice. Însă, în realitate, la câteva luni de la propagarea undei de şoc pe malul nostru de ocean, n-aveam cum să ne aşteptăm la scoruri fantastice ale acestor partide. Nemulţumirea şi frustrarea necesită timp pentru a se manifesta politic, iar legislatura 2009-2014 le-a oferit acest răgaz.

De data aceasta, partidele antisistem se vor număra printre vedete. Dincolo de Nigel Farage sau Marine LePen, e interesant să vedem dacă şi în alte ţări occidentale va creşte votul eurosceptic sau euroostil. Cât despre Est, în mod normal ar trebui să se ajungă la succese moderate ale adversarilor integrării (poate cu excepţia Ungariei, unde am putea aştepta realizări notabile). România va genera, însă, un tablou mai degrabă conformist. Grupurile mari, îndeosebi socialiştii şi liberalii,vor avea numeroşi europarlamentari români, în timp ce popularii ar putea suferi, dacă partidele noastre de opoziţie nu se asociază. Dar, pe fond, n-ar trebui să ne aşteptăm la un vot antisistem puternic, chiar dacă alegerile vor constitui o ocazie de exprimare a nemulţumirii faţă de guvern.

Pentru noi, cel mai interesant va fi episodul desemnării comisarului - mai bine zis, al candidatului la postul de comisar. În mod normal, Dacian Cioloş ar rămâne o alegere foarte bună, întrucât reacţiile politice şi profesionale la exercitarea mandatului său au fost preponderent pozitive. Totuşi, există cel puţin două scenarii ce pun în cauză perspectiva continuităţii în funcţie a domnului Cioloş.

Primul ar viza posibila opţiune a viitorului Preşedinte al Comisiei de a lucra cu oameni noi - adică, de a nu încuraja rămânerea pentru un al doilea mandat. Comisia Barroso II este extrem de uzată politic din cauza crizei, iar liderii foarte vizibili - Barroso, baroneasa Ashton sau comisarii german şi francez - au fost intens criticaţi, de-a lungul anilor. Aceasta face şi mai probabilă opţiunea noului preşedinte (nu foarte multă lume a luat în serios oferta lui Barroso de a servi un al treilea mandat) în favoarea unor personalităţi neasociate cu actuala echipă. În plus, dacă în urma alegerilor primii clasaţi vor fi socialiştii, iar viitorul preşedinte al Comisiei va fi un socialist, tentaţia restructurării din temelii va fi şi mai mare. Şi chiar dacă domnul Cioloş va fi reconfirmat ca membru al Executivului european, nu există nici o garanţie că va rămâne cu portofoliul agriculturii. S-ar putea să-l vedem pe comisarul român primind o însărcinare diferită de cea pentru care-l recomandă studiile şi experienţa. Asemenea cazuri au fost frecvente, după Maastricht.

Până atunci, însă, nu trebuie să uităm de faptul că la noi desemnarea comisarului european este un proces extrem de politizat. Ne amintim, desigur, controversele adesea penibile de acum cinci ani, precum şi mereu actuala dilemă cu privire la cine deţine supremaţia în chestiunea politicii europene, în cadrul Executivului de la Bucureşti. Dacă ţinem cont şi de faptul că, în perioada constituirii Comisiei Europene, România va fi în precampanie electorală pentru prezidenţiale, ne putem da seama de riscul ca ţara noastră să nu treacă testul de maturitate. Este un motiv în plus pentru a-l reconfirma pe Dacian Cioloş.

În fine, de-a lungul verii vom avea ocazia să vedem şi în ce măsură România va fi interesată de discuţiile referitoare la Preşedintele Consiliului European. Se ştie, în actuala legislatură acesta s-a ocupat mai ales de problematica zonei euro - cu un succes discutabil, desigur. România s-ar putea afla în situaţia de a face paşi semnificativi şi pe alocuri dificili către Uniunea Monetară, astfel că e de interes şi pentru noi cine va fi desemnat în această funcţie, pentru următorii doi ani şi jumătate. Aceasta, pe lângă celelalte responsabilităţi ce-i sunt atribuite şi care au conturat deja un portret-robot al liderului dorit: moderator, nu iniţiator.

În fine, indiferent ce gândim despre anunţurile emfatice ale politicienilor români - proiecte de ţară etc. - ar trebui ca legislatura 2014-2019 să mai şteargă puţin blazonul prăfuit al României europene. Nu este probabil, dar este posibil.      
 

Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii “Mihail Kogălniceanu”

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri