anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

miercuri, 28.09.2022

Reformă? Ce fel de reformă?

GALERIE
alexandru calinescu
  • alexandru calinescu
- +

În ce mă priveşte sunt sceptic, nu în ultimul rând din cauza persoanei care se află acum în fruntea ministerului. Sorin Cîmpeanu e o marionetă care se complace în insignifianţă. Fără coloană vertebrală, a servit drept unealtă obedientă mai multor partide. (...) Vorbeşte ca un robot, înşiră platitudini după platitudini. Este, cu siguranţă, omul cel mai puţin potrivit să reformeze învăţământul românesc.

În plină vară, şi încă o vară cu temperaturi extreme, guvernanţii s-au gândit că e momentul să pună în dezbatere publică proiectele de legi ale învăţământului. Mizau, probabil, pe faptul că cei interesaţi vor fi toropiţi de căldură şi nu vor reacţiona. Calculul s-a dovedit greşit: reacţii există, câteva reviste de cultură au publicat articole pertinente, nu putem însă şti dacă „decidenţii” vor ţine seama de obiecţiile şi de propunerile judicioase.

În ce mă priveşte sunt sceptic, nu în ultimul rând din cauza persoanei care se află acum în fruntea ministerului. Sorin Cîmpeanu e o marionetă care se complace în insignifianţă. Fără coloană vertebrală, a servit drept unealtă obedientă mai multor partide. A luat o decizie aberantă pentru ca plagiatul comis de Ponta să nu mai fie relevant, a vrut să-l scoată basma curată şi pe Gabriel Oprea. Ocupă o poziţie importantă într-un organism al francofoniei, dar nu ştim pe baza căror merite. Vorbeşte ca un robot, înşiră platitudini după platitudini. Este, cu siguranţă, omul cel mai puţin potrivit să reformeze învăţământul românesc.

Dintre articolele publicate pe marginea proiectelor de legi semnalez textul profesorului Liviu Papadima Legile învăţământului şi cei trei „i”: inechitate, ipocrizie, impredictibilitate, apărut în revista Observatorul cultural din 10 august. Nu întâmplător m-am orientat către textul unui filolog, ce are şi avantajul de a fi ocupat, la Universitatea bucureşteană, mai multe funcţii administrative importante. Liviu Papadima atrage atenţia asupra unui aspect de regulă complet trecut cu vederea: frauda intelectuală la doctorat este inferioară fraudei de la licenţă şi de la master. Explicaţia e simplă: doctoratele plagiate devin, adesea, „cazuri” publice, intens mediatizate. În schimb, la licenţă şi la master furtul intelectual este acceptat tacit. Pot confirma din proprie experienţă. Încercam să-i conving pe studenţii din anii terminali să-şi aleagă subiecte care să permită o abordare personală, cât mai puţin dependentă de bibliografie. Către sfârşitul carierei mele profesionale am constatat că aveam tot mai puţin succes: parcă paralizaţi de teamă în faţa textului literar, studenţii cereau „referinţe bibliografice” cu un scop bine determinat: să aibă de unde să se „inspire”. Din puţinii cu lucrări de licenţă originale se alegeau cei care redactau ulterior lucrări de master şi teze de doctorat ce respectau criteriile de redactare ştiinţifică. Problema e veche, dar ea s-a acutizat în ultimele două decenii când - cel puţin la facultatea la care predam - nivelul de pregătire al studenţilor a scăzut simţitor. Liviu Papadima mai observă, pe bună dreptate stupefiat, că se reia iniţiativa legislativă care l-a făcut „celebru” pe ministrul Cîmpeanu, şi anume: „Titularul titlului ştiinţific de doctor poate renunţa la titlul obţinut prin act unilateral de voinţă”. O dispoziţie legislativă, spune profesorul Papadima, cu siguranţă fără echivalent în lume şi care lasă cale liberă tuturor abuzurilor şi combinaţiilor dubioase. La fel de scandaloasă e propunerea ca abaterile de la etica ştiinţifică să fie… prescrise la trei ani după comiterea lor! Cel care comite un furt intelectual are, aşadar, nevoie doar de puţintică răbdare…

Problemele învăţământului preuniversitar sunt abordate în mai multe articole din România literară (numărul din 12 august), dintre care reţin contribuţia dnei Alexandra Florina Mănescu intitulată „Şcoală cât mai multă! Şcoală cât mai bună! Şcoală cât mai românească!” (titlul e un citat din doctorul Constantin I. Angelescu care, în interbelic, a fost în două rânduri ministru al Instrucţiunii Publice). Dna Mănescu e revoltată (şi cum să nu fii de acord?) de locul marginal acordat studiului limbii şi literaturii române. Şi încă: „Absenţa unei probe scrise la limba şi literatura română - de sine stătătoare - de la reformatul examen de bacalaureat mi se pare cea mai gravă formă de deznaţionalizare”. Cine crede că astfel de idei „reformatoare” sunt în interesul elevilor se înşală amarnic: urmarea va fi proliferarea analfabeţilor funcţionali. Uitaţi-vă cum vorbesc politicienii, cum vorbesc jurnaliştii şi „moderatorii” TV: masacrează limba română cu o iresponsabilă nonşalanţă. Şi, conchide Alexandra Florina Mănescu: astăzi, sub deviza România Educată, şcoala românească este la antipodul principiilor după care se conducea odinioară Constantin I. Angelescu.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Ultimele decizii și declarații ale Moscovei anunță o escaladare majoră a conflictului din Ucraina (II)

Alexandru LĂZESCU

Ultimele decizii și declarații ale Moscovei anunță o escaladare majoră a conflictului din Ucraina (II)

Mobilizarea generală decisă la Kremlin și mai ales așa-zisele „referendumuri”, un preambul la anexarea unei mari părți din Ucraina, la pachet cu amenințarea cu lovituri nucleare, cu efecte potențial incontrolabile, sunt privite cu îngrijorare nu doar în Occident, ci și la Beijing.

opinii

Experimentul Închisorii de la Stanford

Briscan ZARA

Experimentul Închisorii de la Stanford

Transformarea noastră odată cu evenimentele este inevitabilă. Vorbim despre destin? Nici vorbă, aşa îşi explică doar unii naivi neputinţa în faţa Marelui Val, atâta tot. E doar natura din care facem parte, nimic mai mult, trebuie să ne intre bine în cap asta.

Fascinanta şi invincibila prostie

Cristina DANILOV

Fascinanta şi invincibila prostie

Mulţi cred că naivitatea este un sinonim pentru prostie. Există o părere că prostia înseamnă a nu şti şi a nu înţelege ceva. De asemenea, atunci când vorbim despre prostie, vorbim despre un grad scăzut de inteligenţă, lipsă de inteligenţă, ilogicitatea acţiunilor unei persoane sau a cuvintelor sale. Dar credem că prostia este, în primul rând, lipsa de dorinţă a unei persoane de a gândi. Deci, un fel de lenea minţii.

Moş Ghiţă şi economia de piaţă

Mihai DORIN

Moş Ghiţă şi economia de piaţă

De când se ştiu, moş Ghiţă şi mătuşa Ileana au muncit în gospodărie, la pământ şi îngrijirea animalelor. Deşi amândoi au sărit binişor de 80 de ani, ei continuă să facă acelaşi lucru. 

pulspulspuls

Boala lui Calache face ravagii în partidoiul local. Iată ultimul exemplu

Boala lui Calache face ravagii în partidoiul local. Iată ultimul exemplu

Să tot fie vreo câteva luni, stimaţi telespectatori, de când unii observatori mai atenţi ai politichiei locale au început a semnala comportamentul ciudat al unui veteran al partidoiului, lăsat la vatră între timp, fost purtător de cuvânt al primarilor din comune, gură mare şi spartă la vremea sa, cu relaţii la Bucale şi alte celea. 

Caricatura zilei

Trafic

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.