Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Reformă? Ce fel de reformă?

GALERIE
alexandru calinescu
  • alexandru calinescu
- +

În ce mă priveşte sunt sceptic, nu în ultimul rând din cauza persoanei care se află acum în fruntea ministerului. Sorin Cîmpeanu e o marionetă care se complace în insignifianţă. Fără coloană vertebrală, a servit drept unealtă obedientă mai multor partide. (...) Vorbeşte ca un robot, înşiră platitudini după platitudini. Este, cu siguranţă, omul cel mai puţin potrivit să reformeze învăţământul românesc.

În plină vară, şi încă o vară cu temperaturi extreme, guvernanţii s-au gândit că e momentul să pună în dezbatere publică proiectele de legi ale învăţământului. Mizau, probabil, pe faptul că cei interesaţi vor fi toropiţi de căldură şi nu vor reacţiona. Calculul s-a dovedit greşit: reacţii există, câteva reviste de cultură au publicat articole pertinente, nu putem însă şti dacă „decidenţii” vor ţine seama de obiecţiile şi de propunerile judicioase.

În ce mă priveşte sunt sceptic, nu în ultimul rând din cauza persoanei care se află acum în fruntea ministerului. Sorin Cîmpeanu e o marionetă care se complace în insignifianţă. Fără coloană vertebrală, a servit drept unealtă obedientă mai multor partide. A luat o decizie aberantă pentru ca plagiatul comis de Ponta să nu mai fie relevant, a vrut să-l scoată basma curată şi pe Gabriel Oprea. Ocupă o poziţie importantă într-un organism al francofoniei, dar nu ştim pe baza căror merite. Vorbeşte ca un robot, înşiră platitudini după platitudini. Este, cu siguranţă, omul cel mai puţin potrivit să reformeze învăţământul românesc.

Dintre articolele publicate pe marginea proiectelor de legi semnalez textul profesorului Liviu Papadima Legile învăţământului şi cei trei „i”: inechitate, ipocrizie, impredictibilitate, apărut în revista Observatorul cultural din 10 august. Nu întâmplător m-am orientat către textul unui filolog, ce are şi avantajul de a fi ocupat, la Universitatea bucureşteană, mai multe funcţii administrative importante. Liviu Papadima atrage atenţia asupra unui aspect de regulă complet trecut cu vederea: frauda intelectuală la doctorat este inferioară fraudei de la licenţă şi de la master. Explicaţia e simplă: doctoratele plagiate devin, adesea, „cazuri” publice, intens mediatizate. În schimb, la licenţă şi la master furtul intelectual este acceptat tacit. Pot confirma din proprie experienţă. Încercam să-i conving pe studenţii din anii terminali să-şi aleagă subiecte care să permită o abordare personală, cât mai puţin dependentă de bibliografie. Către sfârşitul carierei mele profesionale am constatat că aveam tot mai puţin succes: parcă paralizaţi de teamă în faţa textului literar, studenţii cereau „referinţe bibliografice” cu un scop bine determinat: să aibă de unde să se „inspire”. Din puţinii cu lucrări de licenţă originale se alegeau cei care redactau ulterior lucrări de master şi teze de doctorat ce respectau criteriile de redactare ştiinţifică. Problema e veche, dar ea s-a acutizat în ultimele două decenii când - cel puţin la facultatea la care predam - nivelul de pregătire al studenţilor a scăzut simţitor. Liviu Papadima mai observă, pe bună dreptate stupefiat, că se reia iniţiativa legislativă care l-a făcut „celebru” pe ministrul Cîmpeanu, şi anume: „Titularul titlului ştiinţific de doctor poate renunţa la titlul obţinut prin act unilateral de voinţă”. O dispoziţie legislativă, spune profesorul Papadima, cu siguranţă fără echivalent în lume şi care lasă cale liberă tuturor abuzurilor şi combinaţiilor dubioase. La fel de scandaloasă e propunerea ca abaterile de la etica ştiinţifică să fie… prescrise la trei ani după comiterea lor! Cel care comite un furt intelectual are, aşadar, nevoie doar de puţintică răbdare…

Problemele învăţământului preuniversitar sunt abordate în mai multe articole din România literară (numărul din 12 august), dintre care reţin contribuţia dnei Alexandra Florina Mănescu intitulată „Şcoală cât mai multă! Şcoală cât mai bună! Şcoală cât mai românească!” (titlul e un citat din doctorul Constantin I. Angelescu care, în interbelic, a fost în două rânduri ministru al Instrucţiunii Publice). Dna Mănescu e revoltată (şi cum să nu fii de acord?) de locul marginal acordat studiului limbii şi literaturii române. Şi încă: „Absenţa unei probe scrise la limba şi literatura română - de sine stătătoare - de la reformatul examen de bacalaureat mi se pare cea mai gravă formă de deznaţionalizare”. Cine crede că astfel de idei „reformatoare” sunt în interesul elevilor se înşală amarnic: urmarea va fi proliferarea analfabeţilor funcţionali. Uitaţi-vă cum vorbesc politicienii, cum vorbesc jurnaliştii şi „moderatorii” TV: masacrează limba română cu o iresponsabilă nonşalanţă. Şi, conchide Alexandra Florina Mănescu: astăzi, sub deviza România Educată, şcoala românească este la antipodul principiilor după care se conducea odinioară Constantin I. Angelescu.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri