anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

vineri, 10.07.2020

Reforma digitală la sate: cocoţaţi în copaci cu mâna după semnal şi cu lumânare acasă

GALERIE
Reportaj smartfonuri si internet la tara 066copiii de la Reusenii vechi (10)
  • Reportaj smartfonuri si internet la tara 066
  • copiii de la Reusenii vechi (10)
- +

“Nu ştiu dacă mai e vreun copil, chiar şi în clasa I, care să nu aibă telefon cu internet”. Aţi recunoscut fraza. Aparţine premierului Victor Ponta, ca suport pentru introducerea manualelor digitale, „adevărata reformă în învăţământul românesc”. Numai că adevărul vorbelor sale, plus reforma, s-au oprit la câţiva metri de gura lui. N-au ajuns şi la 15 km de Iaşi, unde, cu greu ai crede că şcolarii nu au sau nu au văzut măcar un telefon în viaţa lor. Ei n-au primit nici măcar manuale, ce să se mai gândească la telefoane cu internet? Copiii din Rusenii Vechi, Orzeni sau Golăeşti au un mesaj pentru premier dacă vrea să ia contact cu realitatea învăţământului la sate. De la faţa locului. Nu prin telefon. Să vină la ei, printre dealuri, şi să stea în copac cu mâna întinsă printre crengi ca să prindă semnalul. În rândurile de mai jos aflaţi ce răspunsuri au dat copiii la întrebările „Cum arată un telefon mobil” şi „Ce este internetul”.

 La Şcoala din Rusenii Vechi (la 15 km de Iaşi), pauza mare este la ora 10,00. Ieri, cei 20 de şcolari de clasa I şi grupa pregătitoare erau împânziţi prin toată curtea, glasurile lor dominând locul. Unii se dădeau în leagăne, alţii se fugăreau în jurul toaletei din grădină, vreo doi erau cocoţaţi pe gard. Câţiva copii erau în clasă mâncând cu poftă cornul primit la şcoală. De lapte nu păreau să se atingă. “Mi-a dat mama de la vacă, nu de la magazin”, respinge cu ochii cutia de lapte o fetiţă.

 
 
Copiii din Reusenii Vechi îşi încep ora de matematică fără manual pe bancă
 
Pe băncile lor, nici urmă de manual, deşi urma să înceapă ora de matematică. Cifrele erau măcar atârnate pe pereţi, faţă-n faţă cu o imensă sobă neagră. Atât manualele, cât şi lemnele pentru vremea rece sunt mai aşteptate la Ruseni decât reforma lui Ponta. Acesta este pe scurt tabloul unei clase de şcolari din mediul rural unde premierul crede că telefoanele cu internet sunt la fel de populare ca nucii la marginea drumului.
 
Telefonul, lumânarea şi băţul de chibrit
 
După apariţia învăţătoarei în clasă, copiii au fost rugaţi să ridice mâna, cei care au telefon mobil acasă. S-a lăsat liniştea, de parcă ar fi fost întrebaţi câte stele sunt pe cer. „Hai, curaj!”, îi îndeamnă Marinela Mihai. O singură mână a fost ridicată. „Eu n-am”, a spus timid un băieţel, dornic să scape de povara întrebării. Mânuţa lui a fost şi un prim mesaj pentru premier: copiii din Rusenii Vechi nu au telefon mobil.
 
 
Pentru Alina mai important este să coloreze decât să se uite la smartphone. FOTO: Ciprian Isachi
 
Am vrut să aflăm dacă micuţii ştiu cum arată un mobil. De această dată, copiii au fost vorbăreţi. „Am văzut telefonul la un om. Era alb”, a spus Mihaela, o fetiţă care învaţă acasă la lumina lumânării, aprinsă de mama „în fiecare seară”. Vrea să aibă telefon (televizorul l-a văzut doar la un vecin), dar tot ea spune că nu ar avea cum să-l folosească pentru că nu are priză. Ştia şi ea că un telefon nu funcţionează cu un băţ de chibrit sau cu ceară. O colegă părea să ştie mai multe. „Telefonul arată gri şi o suni pe mama”, a spus Bianca, o altă fetiţă care nu are curent electric acasă.
 
Un singur copil are mobil, dar nu are voie să-l aducă la şcoală
 
Andrei a ridicat şi el mâna, mândru că poate să explice cum arată un mobil: „Este un pătrat cu o liniuţă, aşa, în sus”. Probabil că a sesizat nedumerirea de pe feţele noastre şi s-a simţit dator să dea detalii în plus: „Ţii pătratul în mână, ridici liniuţa şi apoi duci la ureche”. Abia atunci ne-am „prins” că el vorbea de un telefon de generaţie veche, cu antenă, maximul tehnologic la care a fost martor în era comunicării mobile. Dintre toţi cei 20 de copii, doar un băieţel are telefon acasă, dar pe care nu are voie să-l aducă la şcoală. „Am şi tabletă”, a continuat Denis Antonio, cel mai „înstărit” copil din clasă, norocul lui fiind mama care lucrează în străinătate.
 
 
 
Ultima întrebare pentru şcolarii din Ruseni a fost legată de internet, dacă ştiu ce înseamnă acesta. Păreau mai familiarizaţi şi nu s-au temut să dea răspunsuri: „Poze”, „Scrii ceva pe el şi primeşti răspuns”, „Poţi să umbli cu el”, au curs în avalanşă „informaţiile”. Cel mai simpatic a fost Andrei, pentru care internetul reprezintă telecomanda: „E aia ce porneşte televizorul”.
 
Semnal printre copaci sub soare
 
Manuale digitale? Nici vorbă. Poate într-un alt viitor, crede un profesor din şcoală. La urma urmei, de ce ar avea nevoie? Din punctul lui de vedere, şcoala este plină de „manuale digitale”, chiar dacă nu sunt conectaţi la internet. „Cum dai cu degetele pe tabletă, aşa facem şi noi. Copiii folosesc degetele să răsfoiască manualul, de la stânga la dreapta, de la dreapta la stânga. Nu se cheamă că e digital?”, a comentat el ironic, mimând cu degetele un gest comun atât celor care au tableta în faţă, cât şi celor care citesc o carte atunci când „schimbă foaia”. Semnal la telefon? Doar dacă vremea ţine cu ei şi au copaci în apropiere. „Prinzi semnalul dacă te urci în copac şi întinzi şi mâna”, a spus râzând o profesoară, dar nu departe de adevăr.
 
„Aţi văzut sărăcia de pe aici?”
 
Următoare oprire a reporterilor Ziarului de Iaşi a fost la Orzeni, la câţiva kilometri depărtare, dar tot printre dealuri. Este o localitate îmbătrânită, fără prea mulţi copii mici. Sunt doar două clase comasate. Într-una s-au întâlnit copii de clasa I şi a IV-a, iar în cealaltă învaţă de pe aceleaşi manuale copiii de clasa a II-a şi a III-a. „Aţi văzut sărăcia de pe aici? Nu avem manuale. Părinţii vor să vadă acasă ce fac cei mici la şcoală. Mulţi nici nu ar şti să folosească tabletele. Se doreşte distrugerea învăţământului”, spune pe ton de jale profesorul Ionel Grăunte. Cu o aşa „primire”, părea fără sens să repetăm întrebările pentru copii. Câteva minute mai târziu urma să ne convingem că aveam dreptate.
 
 
Aşa este Abecedarul la Orzeni: din anii anteriori. FOTO: Ciprian Isachi
 
Sensibil ca o bucată de lemn
 
În clase, scenariul părea să se repete ca la Rusenii Vechi. Telefonul mobil nu făcea parte din viaţa celor mici. L-am întrebat pe un puşti din prima bancă dacă a văzut telefonul. Andrei s-a înroşit, privirea şi-a pironit-o sub bancă, se simţea stânjenit ca atunci când învăţătorul îl ascultă la teme, iar el nu s-a pregătit. Într-un târziu a trimis răspunsul mişcându-şi capul uşor în dreapta şi în stânga. A fost „salvat” de o fetiţă care a spus repede „mama are şi umblă cu el (telefon-n.r)”. Ulterior am pus un telefon cu internet pe o băncuţă, lângă un manual rufos, adus din fericire de învăţător, să suplinească lipsa manualelor de început de an. A fost ca şi cum am fi aşezat în faţa lor o bucată de lemn. Nu a stârnit curiozitate, nici măcar atenţie. Niciun copil nu a venit să pună mâna pe el, să îl butoneze, să îl cântărească în palme. Pentru ei nu există.
 
 
„Înghiţi tableta!”
 
„Internetul” i-a mai înviorat. „E un alb şi arată albastru. Putem vedea muzică şi filme de groază”, explică o fetiţă. „Intri pe o reţea şi vezi desene”, a completat Gabriela. „E curent pentru tabletă”, a spus un altul, care a stârnit râsul colegului de bancă. „Ce tabletă, băi? E pastilă. Înghiţi tableta”, l-a contrazis, fără să ne dăm seama dacă el glumeşte sau e serios. De aici copiii au trimis un al doilea mesaj: telefonul cu internet este la fel de cunoscut ca viaţa pe o altă planetă.
 
Amin şi End!
 
Ultima oprire a fost la Golăeşti, o comună înstărită, în care casele noi domină construcţiile vechi, din lut şi paie. Imaginea era a unei localităţi aliniate la prezent cu ajutorul internetului. Şi nu ne-am înşelat. Elevii mai mari fac parte dintr-un an în care facebook-ul se regăseşte în timpul lor liber. Nu acelaşi lucru am putea spune despre cei mici. Alina, o puştoaică frumuşică, abia aştepta să se întâlnească cu învăţătoarea, chiar dacă mai avea de aşteptat două ore. A venit cu o prietenă şi stăteau în apropierea şcolii. Întrebate dacă au telefon mobil, iniţial, amândouă au negat. Apoi, una dintre ele a revenit asupra răspunsului. „Am fost cu mama la Iaşi şi am văzut un nene care vorbea la telefon”, a fost singura ocazie în care ochii i-au căzut pe-un telefon. De internet n-a mai fost cazul să insistăm. În schimb ne-a „lămurit” un bătrân, în drum spre magazinul de lângă şcoală: „Internetul e ca Dumnezeu. Există, dar nu îl vedem”. Amin şi End!

 

 
 
Reforma lui Victor Ponta cu digitalizarea
 
Premierul Victor Ponta a făcut o afirmaţie de-a dreptul uluitoare la Târgu Jiu acolo unde a fost prezent la festivităţile noului an şcolar.
 
"Noi am luat decizia de a veni în secolul XXI cu manualele, de a trece la digitalizare. O astfel de reformă deranjează multe interese, unii o să piardă bani şi au contestat reforma. Au sprijinitori în politică şi în mass-media, că cine are bani are şi sprijinitori de cumpărat. Nu ştiu dacă mai e vreun copil, chiar şi de clasa I, care să nu ştie să umble pe computer, să nu aibă telefon cu Internet. Nu putem rămâne cu manuale vechi din cauza celor care au bani să cumpere politicieni. Îmi pare rău că au blocat clasa I, dar şcoala românească are nevoie de o reforma", a declarat Victor Ponta.
"Digitalizarea nu înseamnă că aruncăm manalele de hârtie. Probabil, mulţi ani, manualele în format hârtie, în formatul clasic, vor fi pe băncile copiilor. Componenta digitală vine ca un element complementar, ca o informaţie suplimentară pe care o putem găsi pe CD-ul ataşat manualelor", a menţionat ministrul Remus Pricopie.
Pentru punerea în practică a digitalizării învăţământului românesc, condiţia esenţială este existenţa conexiunii la internet. Numai că ieri, de exemplu, din trei şcoli aflate în apropierea Iaşului, două nu au internet (Rusenii Vechi şi Orzeni), iar monitoarele sunt elemente de decor.
"Toate şcolile cu persoană juridică din judeţ au internet, sunt 227 de astfel de şcoli. Mai sunt şi structuri, majoritatea au internet, însă nu toate”, a declarat Sabina Manea, purtătorul de cuvânt al IşJ Iaşi. Structurile sunt şcolile arondate şcolii din comună.
 
 
 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Chiar sunt jocurile făcute pentru Primărie?

Florin NICULA

Chiar sunt jocurile făcute pentru Primărie?

Dansul practicat de tandemul Alexe - Chirica pare să-i fi hipnotizat pe oamenii lui Popa. Dacă până acum puseseră cruce fotoliului de primar, deodată s-au reactivat când la orizont a apărut şi înfrângerea de la judeţ.

Filmuletul zilei

opinii

Nostalgii

Alexandru CĂLINESCU

Nostalgii

Toată zona - cartierul se numeşte La Goutte d Or - e de altfel multietnică. E aglomeraţie şi pe trotuare, şi pe stradă. Când ajung la Barbès autobuzele se târâie, se produc ambuteiaje îngrozitoare, rişti - dacă mergi la Gara de Nord - să pierzi trenul. Întreg cartierul rămâne o enclavă, musulmană şi africană, în plin Paris. O enclavă care avea, în Tati, un punct de reper...

Cristofor I. Simionescu (I)

Neculai SEGHEDIN

Cristofor I. Simionescu (I)

L-am văzut pentru prima oară pe academicianul Cristofor Simionescu la televizor, la o emisiune „Prim-Plan”, pe care o realiza Alexandru Stark. Era prin anii '70. Cadrul era neobişnuit, într-o sală maiestuoasă, cei doi fiind aşezaţi la parter, în stal, filmarea făcându-se de undeva de sus. Această imagine m-a urmărit multă vreme. Ceva ani mai târziu aveam să descifrez enigma: se filma în Aula Institutului Politehnic din Iaşi, de la balcon.

C(i)olacul careului de „aşi”

Nicolae CREŢU

C(i)olacul careului de „aşi”

Cu una, cu alta, cu… „reluări” (în economie), „relaxări” ale noastre (nu şi ale ţeposului Covid), cu „dezvăluiri” ale inculpatului Dragnea (Teldrum) şi episoade ale meciului Nicuşor Dan vs. Firea, calendarul ne apropie de vremea urnelor. 

pulspulspuls

Primele ciorne ale listelor liberale de Iaşi: cine este pe scut şi cine stă sub el?

Primele ciorne ale listelor liberale de Iaşi: cine este pe scut şi cine stă sub el?

Pentru că începe să devină interesant, haideţi să aruncăm pe astăzi una bucată privire iscoditoare şi înspre loviturile la gioale care se dau în aceste zile pe lângă ciorna liberalilor ieşeni cu nume de pus pe listele electorale în zona eligibilă pentru parlamentarele de la sfârşitul acestui an, stimaţi telespectatori! 

Caricatura zilei

Fără mască

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.