Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Regele „cârpaci” şi virtuţile secundare

GALERIE
michael astner
  • michael astner
- +

Eram încă la ţară, la Amnaş, când am auzit, nu mai ştiu la ce emisiune de pe Radio România Actualităţi, cum că în epocă un caricaturist de la nu ştiu ce revistă de umor l-a prezentat pe regele Carol I drept cârpaci. Adică, vezi Doamne, ditamai regele umbla cu lucruri cârpite. Nu ţin minte, din păcate, de ce anume era vorba, de ciorapi sau altceva, dar asta n-are importanţă: ideea e că s-a făcut mişto de Carol I pe tema asta aşa, de parcă Regatul României era o ţară nu săracă, nu recent născută undeva la periferia Europei, ci vreuna cu vechime într-ale civilizaţiei şi-a bunăstării!

Sincer să fiu, aşa, retroactiv, m-a deranjat chestia. Asta şi pentru că, sas fiind, am în continuare oroare de risipă. Şi, da, şi eu mai cârpesc una, alta, un ciorap, o mănuşă. De pildă chiar prin noiembrie, la ţară, când, neştiind că o să stau cât să mă prindă iarna acolo, am constatat că n-am mănuşi! Mi-am amintit că undeva trebuia să fie o pereche de mănuşi tricotate încă de mama (fie-i uşoară-n continuare ţărâna teutonă!), tricotate din lână de la oile noastre. Dar unde? Le-am căutat şi căutat, până le-am găsit: o pereche de mănuşi cărora în germană le zicem Fäustlinge (deci fără degete decât pentru ăl mare, pumnişoare, cum ar veni). Dar ce să vezi: deşi le pusesem într-o lădiţă de lemn bine-nchisă (credeam), cum-necum, ajunseseră moliile la ele, iar rezultatul invaziei a fost că ambele mănuşi fuseseră roase de ele în fel şi chip, cu ceva găuri mari şi multe găurele... Ei bine, am căutat şi găsit şi un ghem de lână (maro-închis, vopsită, deci cu coajă de nucă verde - tot de mama, desigur) şi-am trecut la cârpit mănuşile. Mi-a luat ceva vreme, da, e o muncă plictisitoare rău şi-mi vine şi mie, uneori, să arunc dracului la gunoi ceva ce parcă n-ar mai merita efortul. Dar mereu mi-e foarte greu să arunc lucruri care într-un fel sau altul mai pot fi folosite. Şi cine a crescut la ţară, probabil e de acord cu mine: la ţară, pe vremuri (într-o oarecare măsură, chiar şi azi), aproape orice mai putea (poate) fi refolosit cumva.

Dar ştiţi care-i culmea? Deşi nemţii (iar Regele Carol I, să nu uităm, a fost neamţ) sunt îndeobşte cunoscuţi pentru spiritul lor economicos, tot ei (mă rog, cei din RFG, din Germania de Vest, deci) au inventat, dacă nu mă-nşel, încă dinainte de căderea Cortinei de Fier termenul de Wegwerfgesellschaft care, evident, e umbra altui termen, cel de Wohlstandsgesellschaft respectiv de Konsumgesellschaft. Mda, societatea de bunăstare (şi de consum) îşi are umbra în societatea de aruncat lucruri şi cumpărat/înlocuit cu altele, noi.

De altfel, din păcate, în ziua de azi cele mai multe produse sunt din start gândite în aşa fel încât să nici nu mai merite (ori să nici mai poată) să fie reparate. De la diverse aparate de uz casnic până la pantofi: chiar, câte încălţări aveţi în casă care merită (financiar) ori mai pot fi reparate la propriu, odată stricate?

Regele Carol I, ca să revin, de-o fi adevărat c-a umblat cu, să zicem, ciorapi cârpiţi, n-a făcut decât să ilustreze una din aşa-numitele virtuţi secundare (Sekundärtugenden) pentru care-s cunoscuţi nemţii: va fi fost, pe scurt, pur şi simplu economicos. Alte virtuţi secundare? Punctualitatea, de pildă. Hărnicia. Sau simţul ordinii şi-al organizării.

Drept îi, aceste ultime două (ordinea şi organizarea) au stat, din păcate, şi ele la baza nazismului şi-al ororilor ce-au decurs din el. Dar tot virtuţile secundare au readus RFG-ul în stadiul de Wohlstandsgesellschaft. De, ca-n toate cele, mereu depinde doar de ceea ce faci, în slujba a ce pui o „virtute secundară”.

Ca fapt divers, una din cele mai faine (şi profunde) vorbe nemţeşti e tot despre virtute: aus de Not eine Tugend machen (a face din nevoie o virtute) e realmente expresia lingvistică a Wirtschaftswunder-ului german de după cel de-al Doilea Război Mondial. Părerea mea.

Michael Astner este poet, traducător şi publicist

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri