marti, 19.03.2024
Eram încă la ţară, la Amnaş, când am auzit, nu mai ştiu la ce emisiune de pe Radio România Actualităţi, cum că în epocă un caricaturist de la nu ştiu ce revistă de umor l-a prezentat pe regele Carol I drept cârpaci. Adică, vezi Doamne, ditamai regele umbla cu lucruri cârpite. Nu ţin minte, din păcate, de ce anume era vorba, de ciorapi sau altceva, dar asta n-are importanţă: ideea e că s-a făcut mişto de Carol I pe tema asta aşa, de parcă Regatul României era o ţară nu săracă, nu recent născută undeva la periferia Europei, ci vreuna cu vechime într-ale civilizaţiei şi-a bunăstării!
Sincer să fiu, aşa, retroactiv, m-a deranjat chestia. Asta şi pentru că, sas fiind, am în continuare oroare de risipă. Şi, da, şi eu mai cârpesc una, alta, un ciorap, o mănuşă. De pildă chiar prin noiembrie, la ţară, când, neştiind că o să stau cât să mă prindă iarna acolo, am constatat că n-am mănuşi! Mi-am amintit că undeva trebuia să fie o pereche de mănuşi tricotate încă de mama (fie-i uşoară-n continuare ţărâna teutonă!), tricotate din lână de la oile noastre. Dar unde? Le-am căutat şi căutat, până le-am găsit: o pereche de mănuşi cărora în germană le zicem Fäustlinge (deci fără degete decât pentru ăl mare, pumnişoare, cum ar veni). Dar ce să vezi: deşi le pusesem într-o lădiţă de lemn bine-nchisă (credeam), cum-necum, ajunseseră moliile la ele, iar rezultatul invaziei a fost că ambele mănuşi fuseseră roase de ele în fel şi chip, cu ceva găuri mari şi multe găurele... Ei bine, am căutat şi găsit şi un ghem de lână (maro-închis, vopsită, deci cu coajă de nucă verde - tot de mama, desigur) şi-am trecut la cârpit mănuşile. Mi-a luat ceva vreme, da, e o muncă plictisitoare rău şi-mi vine şi mie, uneori, să arunc dracului la gunoi ceva ce parcă n-ar mai merita efortul. Dar mereu mi-e foarte greu să arunc lucruri care într-un fel sau altul mai pot fi folosite. Şi cine a crescut la ţară, probabil e de acord cu mine: la ţară, pe vremuri (într-o oarecare măsură, chiar şi azi), aproape orice mai putea (poate) fi refolosit cumva.
Dar ştiţi care-i culmea? Deşi nemţii (iar Regele Carol I, să nu uităm, a fost neamţ) sunt îndeobşte cunoscuţi pentru spiritul lor economicos, tot ei (mă rog, cei din RFG, din Germania de Vest, deci) au inventat, dacă nu mă-nşel, încă dinainte de căderea Cortinei de Fier termenul de Wegwerfgesellschaft care, evident, e umbra altui termen, cel de Wohlstandsgesellschaft respectiv de Konsumgesellschaft. Mda, societatea de bunăstare (şi de consum) îşi are umbra în societatea de aruncat lucruri şi cumpărat/înlocuit cu altele, noi.
De altfel, din păcate, în ziua de azi cele mai multe produse sunt din start gândite în aşa fel încât să nici nu mai merite (ori să nici mai poată) să fie reparate. De la diverse aparate de uz casnic până la pantofi: chiar, câte încălţări aveţi în casă care merită (financiar) ori mai pot fi reparate la propriu, odată stricate?
Regele Carol I, ca să revin, de-o fi adevărat c-a umblat cu, să zicem, ciorapi cârpiţi, n-a făcut decât să ilustreze una din aşa-numitele virtuţi secundare (Sekundärtugenden) pentru care-s cunoscuţi nemţii: va fi fost, pe scurt, pur şi simplu economicos. Alte virtuţi secundare? Punctualitatea, de pildă. Hărnicia. Sau simţul ordinii şi-al organizării.
Drept îi, aceste ultime două (ordinea şi organizarea) au stat, din păcate, şi ele la baza nazismului şi-al ororilor ce-au decurs din el. Dar tot virtuţile secundare au readus RFG-ul în stadiul de Wohlstandsgesellschaft. De, ca-n toate cele, mereu depinde doar de ceea ce faci, în slujba a ce pui o „virtute secundară”.
Ca fapt divers, una din cele mai faine (şi profunde) vorbe nemţeşti e tot despre virtute: aus de Not eine Tugend machen (a face din nevoie o virtute) e realmente expresia lingvistică a Wirtschaftswunder-ului german de după cel de-al Doilea Război Mondial. Părerea mea.
Michael Astner este poet, traducător şi publicist
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate
Ce relații comerciale mai are Iașul cu Rusia. S-a redus diferența dintre importuri și exporturi
Pasionații de programare și hardware se pot înscrie la concursul național iTEC
Fiscul vrea să-i scoată la mezat bunurile unei femei care a avut un atelier de confecții
Peisagiștii evită să participe la o licitație a Primăriei pentru finalizarea unor „părculețe”
FOTBAL Leo, trezeşte-te, că nenoroceşti fotbalul ieşean! Cine-i arată lui Grozavu bârna din ochi?
Lista celor 10 finaliști pentru Premiul Național pentru Proză „Ziarul de Iași” 2024
In memoriam Paulică Răileanu, un reputat profesor al Politehnicii ieșene
Lista școlilor unde pot începe lucrări: Primăria a semnat opt contracte
Bosch va monta pe tramvaiele din Iași sisteme „inteligente” pentru evitarea accidentelor
O tânără din Iaşi, designer pentru celebrul brand adidas. A absolvit London College of Fashion
Proiectul A8 a ajuns „bătaia de joc a Guvernului Ciolacu/Ciucă”
O hoaţă a atacat o femeie chiar dacă era însoţită de un bărbat
NATO, confruntarea Vestului cu Rusia, ambițiile lui Klaus Iohannis
„D-ale noastre, ale studenţilor”. Tableta de duminică: astăzi, despre „gen”, „deci” şi „fără deci”!
VIDEO Dronele ucrainene au pătruns 1.000 de km în Rusia și au aruncat în aer două rafinării
VIDEO Un român este cel care a dat ”voce” deșertului Arrakis în superproducția Dune 2. Cine este
Duelul reftorilor sau cum reftorul Tudorel a întins floreta iar reftorul Caşcaval i-a luat maul
VIDEO Explozie puternică la o rafinărie din Rusia lovită de drone ucrainene
Anual, la nivel mondial, 1 milion de persoane mor din cauza poluării atmosferice
VIDEO Meciul Alcaraz – Zverev de la Indian Wells, întrerupt din cauza unui roi de albine
Substanţă cancerigenă, descoperită în unele produse împotriva acneei
Băieții născuți din mame obeze au șanse mari să devină și ei supraponderali
Roşia Montană: aspecte mai puţin înţelese şi complexul resurselor
Tradiţie veche la partidoiul ieşean: cum l-au împins pe scări la vale Bogdăneii taman pe Măricel?
Alegeri la „Al. I. Cuza”: Prof. Codrin Liviu Cuţitaru - NU VĂ FIE FRICĂ, TUDORICĂ PICĂ!
Cosmin PAȘCAAlianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin? |
Briscan ZARABunici obraznici |
Cristina DANILOVNoi, femeile |
Nichita DANILOVÎntre artă şi credinţă |