Explozia importului de legume din ultimii ani le-a adus probleme serioase legumicultorilor din Tirgu Frumos. Ei spun ca pentru a face fata concurentei sint obligati sa munceasca mai mult pe bani mai putini, iar altii au lasat solarele pirloaga si au ales sa plece peste hotare, in tari unde se cistiga mai bine. Situatia aceasta este greu de interpretat in conditiile in care legumele autohtone sint la mare cautare. Comerciantii nu pierd nici o ocazie sa se laude ca au la vinzare marfuri locale, chiar daca producatorii spun ca ele nici macar nu s-au copt. Cirligul de marketing este justificat de cererea ridica, insa lipsei de reactie din partea legumicultorilor si a autoritatilor nu i se poate gasi usor o motivatie pertinenta.

Parca sint hipnotizati

Pe Florin Timofte l-am gasit foarte necajit din cauza faptului ca i se usuca rasadurile cu rosii. Sute de fire de rosii au fost compromise si va trebui sa sadeasca alte legume. Acest lucru inseamna o intirziere care il va costa scump deoarece concurenta este acerba si, in plus, va avea costuri mai mari. “Dupa cum vedeti, rasadurile incep sa se ofileasca. Sint vreo 1.500 de fire si se usuca din cauza terenului, care nu este bun pentru asa ceva. In anii trecuti pe acelasi teren am cultivat alte legume. Am vrut sa incerc, dar m-am invatat minte”, a spus legumicultorul. Florin s-a incruntat cind a auzit de legumele aduse din alte tari. “Pietele sint pline cu rosii si alte legume aduse din strainatate, ne fac concurenta neloiala. Chiar daca la noi rosiile inca nu s-au copt, stam si ne uitam cum altii ne iau clientii. Produsele turcesti au aparut de mult, iar noi stam si ne uitam la castravetii nostri cum cresc, ca apoi sa-i dam cu citiva lei la intermediari”, a spus legumicultorul. Florin a subliniat ca de multi ani si-a luat gindul de la cistigurile grase si se multumeste cu putin. “Eu mi-am facut un venit mediu lunar, din care sa traiesc. Daca reusesc sa-mi intretin copii si nevasta inseamna ca este un lucru bun si sint multumit”, a conchis lipoveanul. Peste strada, are doua sere si Sidor Cozma. Nu ingrijeste sase sere ca vecinul de peste drum, dar este multumit de cit are. El este de parere ca produsele turcesti sint aduse prea lesne in tara si nu intelege de ce nu sint impozitate mai aspru. “Ma mir cum rosiile si celelalte legume sint aduse asa usor la noi in tara, iar cei care le aduc au profituri asa mari. Oare si ei platesc taxa de 24%, asa cum o facem noi? Statul ar trebui sa stavileasca importul de produse cit de cit, altfel dau marfa pe citiva lei. De exemplu, cind merg sa vind marfa la Suceava, 100 de lei dau numai pe carburant. Mie nu-mi mai ramine cine stie ce”, se plinge Sidor. Acesta nu vrea sa ne lase sa vedem sera. “Imi este rusine ca nu am prea mult, si oricum de abia am rasadit rosiile. La mine nu aveti ce vedea, dar la vecinul da”, ne arata acesta cu degetul serele vecinului, la care fusesem initial.

Lasa balta legumicultura

Asteptind sa se dezvolte castravetii pentru a-i scoate la vinzare, Petrica Ivanov ne arata solarul lasat in grija lui de catre varul sau, plecat sa munceasca in Italia. Spune ca motivul care a stat la baza plecarii rudei sale a fost cistigul mai mare. “A plecat fiindca aici nu se mai putea. Lucreaza in constructii. Are program fix, la ora 16.00 este acasa si se odihneste. In plus, nu are batai de cap, iar cistigul este mare, peste 1.000 de euro pe luna. Nu stiu cind se intoarce, dar pina atunci ii lucrez eu terenul. Avem impreuna 7.500 de metri patrati. E greu, dar altceva nu stim sa facem”, a spus zimbind legumicultorul. El mai spune ca produsele aduse din alte tari nu pot face fata celor cultivate de ei. “Noi le crestem cu balega. Acesta este ingrasamintul nostru si este cel mai bun. Mai folosim si alte ingrasaminte, dar naturale, cum ar fi cele din alge de mare, pentru a creste floarea castravetilor. Noi avem o taraba in piata Alexandru unde vinde socrul meu. Cind nu este el acolo, clientii nostri fideli nu mai cumpara, ca nu au incredere”, a aratat Petrica. Primarul din localitate accentueaza ca, in ultimii ani, multi lipoveni au plecat in strainatate, lasind balta legumicultura. “In urma cu doi ani, erau cam 1.300 de lipoveni in Tirgu Frumos, in prezent au ramas putin peste 1.100. Nu au plecat familii intregi, ci numai cite unul sau doi din familie. De asemenea, altii au lasat ocupatia lor de baza si s-au apucat de comert en-gros sau altele. Daca incet-incet se lasa de legumicultura, putem spune ca nu vom mai minca produse gustoase, ci numai aduse din alte tari, fara gust”, a comentat situatia Gheorghe Tataru, primarul din Tirgu Frumos.

Marfuri cosmetizate

Pietele din municipiu abunda de rosii si alte legume aduse din import. O parte dintre comerciantii care au astfel de produse la vinzare nu cunosc provenienta lor. O vinzatoare, cu rosii de o marime peste medie, si-a laudat marfa ca ar fi din Giurgiu,  iar o alta din Galati. “Nu stiu cum le cresc asa de mari. Probabil ca au grija de ele. La noi inca nu s-au facut rosiile in sere, e cam devreme. Dar la Galati este o alta clima si se fac mai repede”, a incercat o explicatie vinzatoarea, care vindea legumele cu 5 lei kilogramul. La o alta taraba, vinzatorul a subliniat ca rosiile sint din Spania, si le dadea cu 4,5 lei kilogramul. De asemenea, ieri, nu se gaseau castraveti de la lipoveni, ci numai din Galati, si se vindeau cu 2 lei kilogramul. De asemenea, ceapa verde, ridichile si salata verde se puteau cumpara cu un leu, iar legatura de patrunjel si marar cu 0,50 bani.

Publicitate și alte recomandări video