Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Regina, fata româncă crescută de căldărari. ”După legea noastră, ea e ţigancă“

GALERIE
Stanescu Mihaela Reginad
  • Stanescu Mihaela Reginad
- +

O tânără de 19 ani din Hârlău, născută într-o familie de români, trăieşte de aproape două decenii într-una dintre cele mai ermetice comunităţi de căldărari din România. Mihaela Stănescu, sau „Regina“, cum este ea strigată de apropiaţi, grăieşte mai bine în ţigăneşte decât în româneşte, şi e foarte mândră de comunitatea care a adoptat-o încă de la vârsta de trei luni. „Când era mai mică, era blondă-blondă, şi avea ochii albaştri. Acum s-a vopsit... Da’ eu căldărăriţă am văzut-o de mică“, ne-a mărturisit mama sa, Aurora. Deşi căldărăriţă din moşi-strămoşi, are şi ea o familie cu o poveste la fel de uluitoare ca a „Reginei“: Aurora e căsătorită, la rândul ei, cu un căldărar, dar unul înfiat în copilărie tot de la o familie de români. 

Acum două decenii, soţii Aurora (53 de ani) şi Mihai Stănescu (50 de ani) se plimbau prin satele din judeţul Iaşi cu oale, cazane şi bălii, ca să câştige şi ei de-o pâine. Într-una dintre zile au ajuns la Belceşti şi, din casă în casă, au dat peste o familie de români necăjită tare, în a cărei bătătură tocmai fusese adusă de la spital o mogâldeaţă blondă, cu ochi albaştri. Era al patrulea copil al familiei. Venirea ei pe lume nu a adus însă prea multă bucurie părinţilor, care erau despărţiţi şi trăiau în sate diferite. Condamnată s-o crească într-o sărăcie lucie, mama a decis să caute un alt viitor pentru mezină. Pentru că anii erau grei, vremurile proaste, iar doritori nu se prea găseau în sat, a recurs la un gest extrem: a dat-o unei familii de ţigani. „În timp ce noi umblam cu cazane, cu bălii, - cum era pe vremea aceea -, a venit femeia şi mi-a spus: «Văd că nu aveţi copii… Nu vrei să vă dau o fată?». Femeia aia nu avea unde să stea, şi nu ştia unde să dea fata. Eu am vorbit cu soţul, şi, fiindcă nu aveam copii, am zis «Hai să o înfiem!». După aia am mers la tribunal, la judecătorie… Am făcut toate actele“, ne-a povestit Aurora Stănescu.

Părinții Reginei

„Căldărăriţă, de mică“

După ce s-au înţeles cu mama biologică, Aurora şi Mihai Stănescu au pus pruncul gângăvind încă după ţâţă între oale şi alambicuri, şi s-au întors cu el acasă, la Hârlău. Regulile nescrise ale căldărarilor sunt însă foarte stricte: interzic cu desărvârşire ca un român să intre în comunitate, ca membru. Nu însă şi dacă acesta e copil, caz în care poate fi crescut ca unul de-al lor. Fiind bebeluş, Mihaela Stănescu, cum a fost botezată fata adoptată, a fost primită fără împotrivire de comunitate, şi apoi crescută ca o căldărăriţă, în spiritul tradiţiilor şi obiceiurilor ţigăneşti. „Eu am crescut-o frumos. Şi, când avea vreo 10 ani, i-am spus că e adoptată. Cei din comunitate mi-au zis de la început că mi-am făcut o pomană. Când era mai mică, era blondă-blondă, cu ochi albaştri… Acum şi-a făcut părul negru. Eu o văd ca pe o căldărăriţă. Căldărăriţă a fost de mică“, ne-a mai spus, mândră foc şi acum, Aurora Stănescu.

Adoptată a doua oară

Pe Mihaela Stănescu am găsit-o la câteva sute de metri de casa părinţilor săi adoptivi, la casa socrilor, tot din comunitate. „Regina“, cum este ea strigată în comunitate, a abandonat şcoala după clasa I, şi s-a căsătorit la 17 ani, tot cu un ţigan, din marea familie a căldărarilor de la Hârlău. La vârsta la care multe fete de vârsta ei termină liceul, Regina a născut deja primul său copil, Darius, care are acum un an şi jumătate, şi pe care spune că îl iubeşte ca pe ochii din cap. Bărbatul îi este plecat în Olanda, de câteva săptămâni, la muncă sezonieră. E printre activităţile de bază ale romilor căldărari de la Hârlău, care, în fiecare primăvară, pleacă în număr mare în străinătate, la cules de fructe sau legume. Câteva sute plecau spre Germania chiar în ziua în care am vizitat comunitatea. Pentru că trăieşte în bătătura socrilor, conform regulilor din comunitate, Regina a putut vorbi cu reporterii ziarului doar cu acceptul acestora. Fata nu vorbeşte foarte bine în română, dar a reuşit, greoi şi laconic, să- şi povestească în câteva minute viaţa.

FOTO: Regina și băiețelul ei

„Am aflat la nouă - aproape zece ani - că am fost adoptată. (Părinţii, n.r.) mi-au spus că m-au luat, că m-au găsit undeva, însă nu mi-au spus exact de unde. Nu prea am mers la şcoală, am mers doar un an. Despre ei (n.r. - familia biologică), mama mi-a zis că nu mai sunt, că au murit cu toţii. Acum câteva săptămâni am vorbit de trei-patru ori cu o soră (n.r. - biologică). Nu ştiam că există“, ne-a spus Regina, tot scuzându-se ruşinată că nu vorbeşte foarte bine româneşte. Mult mai vorbăreţi au fost socrii ei, Mihai şi Olguţa Stănescu, în grija cărora nora se află de doi ani. Bărbatul ne-a acordat interviul în timp ce se pregătea să plece la muncă sezonieră. Mihai Stănescu ne-a povestit că nu a fost nicio problemă ca fiul său să se căsătorească cu o fată de altă etnie, însă dintr-un motiv foarte simplu. „Nu am fi acceptat dacă era să fie crescută de români. Însă ea a fost crescută în tradiţiile noastre“, ne-a spus, ferm, Mihai Stănescu. Alături de soţia Olga, ieşeanul mai are trei fete în gospodăria sa. „Acum e tot fata mea. Cum ţin la copiii mei, ţin şi la ea. După legea noastră, ea e ţigancă“, ne-a spus Olga Stănescu.

Una din surori a căutat-o

Ana Năstasă este reprezentantul autorităţii - respectiv al Primăriei oraşului Hârlău – responsabil de comunitatea de căldărari de la Hârlău. Acum câteva săptămâni, funcţionarul a fost contactat de una dintre surorile biologice ale Reginei, o tânără care şi-a construit o viaţă la Timişoara şi care, în perioada următoare, va veni în vizită la Hârlău, pentru a-şi vedea pentru prima dată sora. „Cunosc familia din 2006, de când sunt mediator sanitar la Primăria Hârlău. Prin 2007, de la soacra sa, am aflat că fata a fost adoptată. Ea a crescut frumos, a crescut după tradiţiile lor. În astfel de situaţii, familiile care adoptă vor copii cât mai mici, pentru a le putea insufla valorile tradiţionale“, ne-a spus Ana Năstasă. Ea este ajutată în relaţia cu romii căldă - rari de Ionela Deleanu şi Mihaela Gaşpar.

Asistente sociale din Hârlău

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri