anunturi
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Regionalizare (III)

GALERIE
george turcanasu
  • george turcanasu
- +

Când vorbim despre necesitatea unei reforme administrative în România, cel mai adesea ne gândim doar la regionalizare, la înfiinţarea unui nivel administrativ superior judeţului. Însă, foarte important în gestionarea mai eficientă la nivelurile scalare locale e şi reînfiinţarea unui palier intermediar între comună şi judeţ.

De ce sunt necesare din când în când intervenţiile la nivelul sistemelor administrative?

În orice societate, sistemul administrativ e conceput în scopul eficientizării gestiunii resurselor umane şi naturale ale unui teritoriu. E necesar ca acest sistem să fie flexibil şi să articuleze într-o manieră echilibrată şi funcţională necesităţile fiecărui nivel de organizare (local, judeţean, regional etc.), conform principiului subsidiarităţii. Din punctul de vedere al organizării administrative, semnificaţia şi finalitatea generală a principiului subsidiarităţi constau în atribuirea unui anumit grad de autonomie unei autorităţi subordonate faţă de o autoritate superioară, în special autonomia unei autorităţi locale faţă de puterea centrală (cf. www.europarl.europa.eu). Bazându-se în principal pe relaţiile ierarhice de putere, ce au o logică verticală în sistemul administrativ, conform acestui principiu are loc distribuirea competenţelor între diferitele niveluri de putere.

Dinamica actuală accelerată a sistemului economic şi social, care se repercutează asupra organizării spaţiale a obişnuinţelor de consum, a tehnologiilor de producţie a bunurilor şi serviciilor, a fluxurilor, a obişnuinţelor de practicare a teritoriului, impune un caracter de perisabilitate structurilor teritoriale. De aceea, un sistem administrativ conservator poate deveni o structură care jenează dezvoltarea teritorială. Astfel, apare necesitatea fie a schimbării configuraţiilor nivelelor administrative existente, fie a apariţiei unor structuri noi, superioare din perspectiva scalară (nivelul regional, de exemplu) sau intercalate celor existente (un nivel administrativ între comună şi judeţ).

Structurile teritoriale închise de succesiunea scalară de griduri administrative au un caracter pulsatoriu dat fie de apariţia, dispariţia şi din nou apariţia unui nivel, deseori într-o geometrie revizuită, în funcţie de evoluţiile relaţiilor dintre componentele teritoriale, fie de creşterea sau descreşterea importanţei administrative a unui nivel sau altul, în funcţie de politica teritorială a statului.

Un exemplu potrivit pentru a observa caracterul pulsatoriu al unui nivel administrativ îl reprezintă nivelul LAU1 polonez - powiat-urile. Ele fac parte din tradiţia administrativă poloneză încă din Evul Mediu, istoria lor debutând, conform izvoarelor, cu a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Powiat-ul a fost unitatea de bază a organizării teritoriale atât în Polonia medievală, cât şi în structura confederaţiei Polono-Lituaniene. În secolul al XIX-lea au funcţionat în structurile teritoriale ocupate ale Poloniei sub denumirile echivalente ale populaţiei ocupante - „Uezd” în limba rusă şi „Kreis” în limba germană. După ce Polonia şi-a recâştigat independenţa în 1918, powiat-urile au reprezentat unităţile teritoriale locale de rang doi. În 1975, powiat-urile au fost desfiinţate, în favoarea unui număr mai mare de voievodate, dar au fost reintroduse în sistemul administrativ la 1 ianuarie 1999, odată cu apariţia celor 16 mari voievodate (NUTS 2).

De ce e necesar nivelul LAU1 în România?

Acum o săptămână, la Alba Iulia, Cîţu, premierul nostru, a făcut următoarea declaraţie privind o eventuală reorganizare administrativ-teritorială la nivelul UAT-urilor locale (comune, oraşe, municipii): Aş vrea să creăm motivaţia să se realizeze natural reorganizarea administrativ-teritorailă, nu printr-o lege. Să creăm proiecte în jurul cărora aceste UAT-uri să se unească. Dacă venim într-o zonă şi finanţăm şcoală, spital, să se unească natural.

Dacă nu dorim schimbări reale din perspectiva administrativ-teritorială locală, exact aşa ar trebui să şi procedam! Franţa, deţinătoarea a peste 1/3 din comunele UE (unităţile LAU2), a aplicat acest tip de politică teritorială. Începând din 1962, şi-a redus numărul de comune de la 37 962, la 34 836 - în 2021. Adică, după 59 de ani, Franţa are cu 3126 de comune mai puţin. Sunt convins că autorităţile franceze nu şi-au atins targetul, având în vedere că numărul de comune s-a redus cu doar 8,2%.

Să învăţăm dară din greşelile Franţei! Cu alte cuvinte, nu asta e calea cea inteligentă către simplificarea administraţiei locale româneşti! Înfiinţarea nivelului administrativ intermediar (LAU1) dintre comună (LAU2) şi judeţ (NUTS3), dar şi glisarea către acest nou palier teritorial al serviciilor administrative locale reprezintă o cale mult mai eficientă şi inteligentă de a rezolva problema sustenabilităţii administraţiei locale. Că le vom numi plăşi, ocoale, districte sau raioane e mai puţin important, dar 300 sau 400 de astfel de organizări teritoriale locale vor simplifica structura administrativă a României. Şi, lucru foarte important, mai ales din perspectiva celor care caută modele, nu am fi primii. Calea e deja bătută!

Un astfel de nivel face parte şi din tradiţia sistemelor administrative ale României sau ale structurilor teritoriale componente. Echivalentele istorice ale structurilor de tip LAU1 au fost: ocolul - în cazul statului moldovenesc, plasa - în cazul Ţării Româneşti, denumire extinsă şi în cazul Principatelor Unite şi României. Cam de aceeaşi talie erau şi organizările intermediare de tip raion din perioada de administraţie teritorială de influenţă sovietică.

Nivelul LAU1 ar fi foarte util în reconstrucţia sistemului teritorial al României din mai multe motive. Dintre acestea, cele mai importante par a fi: eficientizarea administraţiei locale şi consolidarea centralităţilor teritoriale locale - a oraşelor mici şi mijlocii sau chiar a unor aşezări rurale ce vor deveni reşedinţe de plasă. Mai mult, nivelul LAU1 ar putea să constituie unitatea elementară (mult mai fină decât unitatea teritorială judeţeană) în constituirea configuraţiilor regionale. La fel a procedat şi Polonia, care e un exemplu de bune practici în ceea ce priveşte trasarea nivelului administrativ regional. Sâptămâna viitoare le vom luăm pe rând.

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Spaima Constituţiei

Cătălin ONOFREI

Spaima Constituţiei

Asta-i pohta ce-au pohtit?

opinii

Omnia Vincit Amor

Florin CÎNTIC

Omnia Vincit Amor

Ca cercetător care a lucrat pe arhiva Mircea Eliade existentă la Colecţiile Speciale ale bibliotecii Regenstein a Universităţii din Chicago, mă întreb în fiecare an, pe 22 aprilie, ce mai rămâne din amintirea marelui istoric al religiilor azi, când discursul demolator este atât de hotărât cu predecesorii „incorecţi politic”. Însă, oricât de înverşunaţi ar fi detractorii lui, un singur lucru nu i-l pot lua: iubirea pe care i-a purtat-o Christinel.

Dorul şi amintirea de-a pururi

Grigore ILISEI

Dorul şi amintirea de-a pururi

În acest Floral 2022, în ziua de 18, cu 80 de ani în urmă, a venit pe lume în Bălăbăneşti, judeţul Covurlui, Ecaterina Şerbu, din 22 noiembrie 1965 Ecaterina Ilisei. S-a petrecut acea naştere de prunc în locul cu pricina, pentru că aici, în aşezarea dintre dealuri şi văi ameţitoare, îi duseseră soarta şi misia pe Constantin Şerbu, subofiţer de jandarmi şi şef de post, şi pe soţia lui Aneta, născută Moldoveanu, din părţile Constanţei, părinţii Ecaterinei. 

Enescu în presa română (I)

Alex VASILIU

Enescu în presa română (I)

Selecţii din interviurile acordate în România de George Enescu au fost publicate sporadic de-a lungul timpului, însă muzicologul şi compozitorul Laura Manolache a avut iniţiativa ordonării cronologice în două volume a unui număr impresionant de răspunsuri la întrebările jurnaliştilor. 

pulspulspuls

Iacătă-l la interval pe conţilierul premarelui Mihai Chirica, cu o postare de zile mari

Iacătă-l la interval pe conţilierul premarelui Mihai Chirica, cu o postare de zile mari

La sfârşitul săptămânii trecute, mai precis vineri, spre seară, consilierul de taină al primarului Chirica, inegalabilul Radu Botez, a produs o cugetare care a zguduit gândirea geoeconomică actuală în contextul războiului din Ucraina. 

Caricatura zilei

Grătar la bloc, în balcon

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.

    X