Cheșcu face și drege în continuare pe un proiect ilegal. Statul, paralizat la Iaşi?
“Epopeea” spalatoriei dureaza deja de doua luni de zile, iar iesenii înca spala ma (...)
citeste totmiercuri, 18.05.2022
Are România un sistem de guvernanţă adecvat la un nivel teritorial imediat inferior naţionalului?
În structura unui sistem teritorial, indiferent de scara la care ne referim (locală, regională sau naţională), reţeaua de aşezări reprezintă subsistemul cel mai vizibil, dar şi forma „cea mai persistentă care intră în alcătuirea sistemul spaţial al unei societăţi” (Archeomedes, (1998), Des oppida aux métropoles). Ori reţeaua de aşezări, rezultată din multiplele negocieri cotidiene ale grupurilor umane cu distanţa şi cu mediul, desfăşurate timp de secole, urmează liniile de forţă ale spaţiului geografic fizic: marile văi ale râurilor şi fluviilor, depresiunile intramontane sau intracolinare, zonele de contact geografic (litorale, piemonturi). Modul în care structurile majore ale spaţiului pe care se mulează reţeaua de aşezări - principala tehnică de încadrare teritorială (geograful francez Pierre Grou e părintele conceptului) - se înscrie în timp în arhitectura teritorială şi are în orice prezent al unei entităţi teritoriale de tip politico-administrativ (comună, judeţ, regiune, stat) un dublu efect:
- în primul rând, este vorba de logica „naturală” a construcţiei interne: o câmpie sau o reţea convergentă de văi către o mare depresiune internă facilitează controlul politic şi militar sau administrarea centralizată a resurselor social-economice cu o anumită eficienţă energetică, pe când un teritoriu fragmentat din perspectivele fizico-geografice sau identitare va îngreuna în mod considerabil funcţionarea unei structuri centralizate şi va conduce de cele mai multe ori la un sistem administrativ federal sau regionalizat; relativizând si schematizând, Elveţia, Italia sau Germania pot fi bune exemple în acest sens, însă mai evident este cazul statelor de întinderi uriaşe (SUA, Rusia, India etc.) unde, alături de distanţă, eterogenitatea cadrului natural impune o manieră policentrică de gestionare a spaţiului şi sisteme federale;
- în al doilea rând, odată cu diminuarea frânei distanţei prin inventarea tehnicilor de eficientizare a consumurilor energetice şi a dezvoltării sistemului de circulaţie, sistemul teritorial se vede din ce în ce mai integrat în sisteme de rang superior, ele însele cu propriile lor structuri spaţiale ordonatoare.
Iată că, odată schiţat cadrul teoretic, putem răspunde la întrebarea: dacă guvernanţa în România la nivelul administrativ imediat inferior naţionalului (judeţul) e adecvată sau nu? Şi nu e!
În primul rând, teritoriul României se suprapune unui spaţiu fragmentat, Carpaţii, în special, comportându-se adesea ca bariere în calea relaţiilor inter-teritoriale. Teoretic nu ar fi insurmontabile, dar practic, insuficienţa infrastructurii de transport creează sincope în ceea ce priveşte polarizarea urbană. Chiar şi în cazul României extracarpatice, Moldova nu e suficient de bine conectată la infrastructura de transport a sudului ţării.
Lipsa, timp de mai bine de un secol şi jumătate, a unui nivel administrativ regional (nu punem la socoteală foarte scurtele intervale interbelice şi nici regiunile de tip sovietic) care să intermedieze relaţia dintre teritoriul naţional şi teritoriile judeţene, s-a repercutat asupra structurilor regionale ale statului nostru. Din perspectiva sistemului urban, vorbim de insuficienţa funcţională a marilor oraşe şi, mai ales, de fragilitatea a ceea ce numim, poate cu prea multă generozitate, „metropole regionale” - Cluj, Iaşi şi Timişoara.
Nu trebuie să căutăm prea departe metehnele sistemului teritorial al României. Debutul pandemiei în ţara noastră a demonstrat, pe de o parte, cât de puţin pregătiţi instituţional suntem, iar pe de altă parte, necesitatea unui nivel regional de decizie. Judeţul s-a dovedit un nivel teritorial prea mic şi neputincios în rezolvarea problemelor ivite. Şi nu e vorba doar de sutele sau de miile de cazuri SARS-CoV 2 internate în centrele medicale de importanţă regională, lăsând Bucureştiul la o parte, de la Iaşi, Cluj, Timişoara sau Craiova. E vorba (mai ales!) de gravele probleme structural-teritoriale ale sistemului sanitar. Avem o ierarhie a centrelor spitaliceşti (aici mă refer la aşezările cu spitale) specifică unor state cu structuri regional-administrative, dar nu avem şi instituţiile care să le coordoneze.
Ierarhia centrelor medicale din România e mult mai echilibrată decât în cazul altor domenii. Pe primul loc se află Bucureştiul (22 K paturi în spitalele publice şi private - inclusiv în centre de sănătate şi 11,3 K medici în spitale - cf. TEMPO-INSSE), urmat de trei aglomeraţii de talie asemănătoare: Iaşul (6,3 K paturi, respectiv 3,2 K medici în spitale - în aglomeraţia urbană), Clujul (5,4 K paturi, respectiv 3,1 K medici în spitale - în aglomeraţia urbană) şi Timişoara (3,9 K paturi, respectiv 3,4 K medici). La aceste patru oraşe se adaugă şi alţi câţiva poli situaţi într-o poziţie intermediară (între centrele regionale şi cele judeţene), ce sunt importanţi nu numai pentru propriul judeţ, ci şi pentru unul, două judeţe vecine: Craiova, Tg. Mureş, Constanţa, Oradea sau Braşov. Toate acestea se reflectă şi în gradul de deservire teritorială. Astfel, în privinţa paturilor de spital, la nivel NUTS3 (judeţe şi municipiul Bucureşti), capitala, Clujul şi Iaşul se instalează confortabil pe primele trei locuri, cu 120 de paturi la 10 000 locuitori, respectiv 97 şi 94 de paturi la 10 000 locuitori.
Dacă ar fi existat direcţii regionale sanitare sau echivalentul unor prefecturi la nivel regional, cu siguranţă nu ar fi fost nevoie de reacţia (şi aceasta întârziată a) centrului naţional, obligat să intervină prin intermediul instituţiilor militarizate pentru a completa vidul de putere la nivelul teritorial regional. La nivelul regiunii noastre, au fost asigurate conduceri militarizate spitalelor judeţene din Suceava, Piatra Neamţ sau Focşani. Ceea ce e interesant e că aveam resursele necesare la nivel regional pentru a reechilibra sistemele sanitare ale judeţelor cele mai afectate. Dovadă stă faptul că spitalele au fost redeschise şi au funcţionat prin detaşarea în primul rând a medicilor din municipiul Iaşi, centru santar ce concentrează mai bine de jumătate dintre medicii de spital ai Regiunii de Dezvoltare Nord-Est.
E mai eficient să rezolvi problemele la cea mai mică scară posibilă (în cazul de faţă, cea regională), şi să nu antrenezi întreaga structură naţională. (Pe săptămâna viitoare)
George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Fetiţa de 5 ani supusă unui transplant de ficat la Institutul Fundeni a murit
Un preot din Iaşi, implicat în accidentul mortal din Timişeşti
Drulă, despre modificările la Codul Rutier: Au măcelărit legea pentru şmecherii cu bolizi
O studentă de la Cuza se plânge de calitatea preparatelor servite la cantina universităţii
Gest impresionant al unui soldat ucrainean rănit la Azovstal şi capturat de ruşi
Clubul JUNIMEA –SCRIPTOR anunţă că îşi ca desfăşura activitatea săptămânal
”Booster” anticovid pentru copiii din SUA cu vârsta cuprinsă între cinci şi 11 ani
Un suporter al Nottingham Forest i-a dat un cap în figură unui jucător al echipei Sheffield United
Creștere accentuată a cazurilor de pneumonii comunitare în vestul ţării. Cum se manifestă
Finlanda şi Suedia şi-au depus cererile de aderare la NATO. ”Sperăm să încheiem rapid”
Lovituri devastatoare la un meci de box. Unul dintre luptători a fost aruncat din ring (VIDEO)
Un desen a lui Michelangelo, estimat la 30 de milioane de euro, a fost scos la licitaţie
Ciolacu îşi îndulceşte declaraţiile: Asta nu înseamnă că cineva va veni cu noi impozite
Blocajul rutier de aproximativ 2 kilometri la Vama Siret pe sensul de ieşire din ţară
Atacul rasist de la Buffalo, pregătit în mod meticulos timp de mai multe luni
Cinci copii ținuți în robie de un fermier care i-a închiriat de la părinţi
Un colonel ucrainean explică de ce Insula Şerpilor este importantă pentru Moscova
Ucraina deschide la Kiev primul proces pentru crime de război după invazia rusă
Finlanda şi Suedia vor depune astăzi cerere de aderare la NATO. Cine s-ar putea opune
Monturile piciorului ( Hallux valgus ): simptome, diagnostic și tratament
OMS a înregistrat peste 220 de atacuri asupra unităţilor sanitare ucrainene
Disney+ nu va afişa multe reclame. Serviciul va fi disponibil şi în România din 14 iunie
Meta a şters zeci de milioane de incitări la violenţă de pe Facebook
Inundaţii masive în capitală. Nivelul apei aproape ajunge la capota maşinilor (FOTO)
Echipa lui Ianis Hagi va juca astăzi finala Ligii Europa cu Eintracht Frankfurt
Festivalul Internaţional al Familiei la Şah şi-a desemnat câştigătorii
Cel mai mare proprietar de avioane din lume a pierdut 113 avioane în favoarea Rusiei
Zeci de percheziţii în Iaşi şi alte patru judeţe într-un dosar de trafic de migranţi şi droguri
Forţele ucrainene de apărare aeriană distrug 11 drone inamice şi patru rachete de croazieră
Un Land Rover a fost izbit în plin de către un Renault în faţă la Kaufland Păcurari (VIDEO)
Preţurile petrolului au crescut marţi, temporar, la peste 115 dolari pe baril
Dr. Corneliu Dobre: Vitiligo poate fi ameliorat, dar nu vindecat
New Iasi Architecture 2022. Cum poate fi pus în valoare patrimoniul arhitectural și cultural (P)
Cheșcu face și drege în continuare pe un proiect ilegal. Statul, paralizat la Iaşi?
Ce variante are primarul Chirica după plecarea vicelui ex-USR Baciu?
A vrut să dea foc casei iubitei după ce a intrat pe pagina ei de Facebook şi i-a citit mesajele
Iată noul proiect din faţa Teatrului! Copacii mari rămân pe poziţie
Interes aproape zero pentru doza 4: în cabinetele de vaccinare bate vântul
Un proiect editorial de excepţie, lansat ieri de Polirom la Iaşi
Ce mai cântă galeria Politehnicii? Iaşul pofteşte la „inamici“ din Vaslui
Drepturi salariale obținute chiar dacă nu au fost prinse în contract. Cazul Veolia
Şi-a pus şi sora şi iubita la „produs”, ca să îi strângă bani de BMW
Preot prins la volan pe europeană beat pulbere, lăsat cu permisul în buzunar
Iacătă-l la interval pe conţilierul premarelui Mihai Chirica, cu o postare de zile mari
Filip Havârneanu, președintele USR Iași, voluntar în acțiuni săptămânale de ecologizare (P)
Cătălin ONOFREISpaima Constituţiei |
Florin CÎNTICOmnia Vincit Amor |
Grigore ILISEIDorul şi amintirea de-a pururi |
Alex VASILIUEnescu în presa română (I) |
Iacătă-l la interval pe conţilierul premarelui Mihai Chirica, cu o postare de zile mari |
Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.