Registrul infractorilor sexuali: o şefă de bordel din Iaşi pierde procesul prin care cerea să fie scoasă de pe lista roșie

O ieșeancă încearcă să obțină radierea din Registrul infractorilor sexuali. Cererea a fost respinsă de Poliție. Nici magistrații Judecătoriei nu au putut fi convinși. După doi ani de demersuri, cazul a ajuns ieri pe masa Tribunalului.

În urmă cu 10 ani, tribunalul scoțian din Aberdeen a condamnat-o pe Simona P. la o amendă de 300 de lire sterline pentru administrarea unei „case imorale”, respectiv a unui bordel. Ulterior, în iunie 2019, România a adoptat legea privind Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor. Un an mai târziu, în urma unei notificări trimise Inspectoratului General al Poliției de către Autoritatea Centrală a Marii Britanii pentru Schimbul de Caziere Judiciare, în registrul român al infractorilor sexuali a fost inclusă și ieșeanca.

Simona P. a cerut Poliției ca numele său să fie șters din registru, dar solicitarea i-a fost respinsă. Ca urmare, s-a adresat Judecătoriei, reclamând faptul că fusese înregistrată deși condamnarea sa data din 2014, când registrul încă nu fusese înființat. Practic, noua lege fusese aplicată retroactiv, ceea ce reprezenta și o încălcare a Convenției Europene a Drepturilor Omului. În plus, fapta pentru care fusese condamnată în Marea Britanie nici măcar nu exista în Codul Penal românesc.

„Administrarea unui bordel” se regăsește în legea românească

Argumentele Simonei P. au fost respinse de judecători. Aceștia au apreciat că fapta prevăzută de Codul Penal scoțian, „administrarea unui bordel” se regăsește în legea românească sub forma infracțiunii de proxenetism. Nici referirile la Convenția Drepturilor Omului nu au fost acceptate. „Instanța apreciază că înscrierea în registru nu reprezintă o sancțiune, întrucât scopul înscrierii în registru este prevenirea și combaterea faptelor de natură sexuală, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, prevăzute și pedepsite de legea penală, precum și evitarea riscului recidivei”, au explicat judecătorii.

Înscrierea unei persoane în Registrul național al infractorilor sexuali îi impune acesteia mai multe obligații. Cel puțin o dată la trei luni, persoana respectivă trebuie să se prezinte la Poliție pentru a da detalii cu privire la adresă, la meseria pe care o practică, mijloacele de existență, persoanele minore, în vârstă sau cu dizabilități cu care locuiesc sau cu care intră în contact frecent, ca și unitățile de învățământ școlar sau preșcolar, taberele sau spitalele de copii în care a avut acces. De asemenea, persoana vizată trebuie să anunțe orice plecare din localitate pe o perioadă mai lungă de 15 zile și orice mutare în altă localitate. Anual, fotografia persoanei este actualizată.

Înscrierea în Registru are efecte de lungă durată

Registrul poate fi consultat de organele judiciare, de instituțiile din administrația publică, iar instituțiile din învățământ, sănătate sau protecție socială sunt obligate să solicite certificatul de integritate comportamentală viitorilor angajați. Înscrierea în Registru are efecte de lungă durată, scoaterea din evidență făcându-se după 20 de ani de la data introducerii, în cazul unei pedepse de cel mult 5 ani de închisoare sau la împlinirea vârstei de 85 de ani, dacă pedeapsa este mai mare.

Magistrații Judecătoriei au apreciat că aceste prevederi legale nu reprezintă o limitare a drepturilor Simonei P. Judecătorii au invocat jurisprudența europeană, respectiv cazul unui francez, analizat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. „Înscrierea persoanelor într-un registru, conform unei legi intrate în vigoare după condamnarea persoanei și impunerea obligației de a furniza justificări privind adresa de domiciliul la fiecare șase luni și anunțarea oricărei schimbări de adresă într-un interval nu mai mare de cincisprezece zile, nu poate fi calificată ca fiind o pedeapsă, în înțelesul autonom al noțiunii. Înregistrarea în Registru și obligațiile corelative nu constituie o pedeapsă, ci măsuri cu scop preventiv, în privința cărora principiul legalității incriminării și al neretroactivității nu se aplică”, au explicat judecătorii.

Publicitate și alte recomandări video