Regiunea Autonomă COVID: de ce epicentrul epidemiei este în Bucureşti şi judeţele vecine din N-V
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Regiunea Autonomă COVID: de ce epicentrul epidemiei este în Bucureşti şi judeţele vecine din N-V

GALERIE
coronavirus
  • coronavirus
- +

În Bucureşti şi patru judeţe vecine între ele, respectiv Dâmboviţa, Prahova, Argeş şi Braşov, se înregistrează cumulat, peste o treime din cazurile noi de infectare cu coronavirus într-o săptămână. Bucureştiul şi Argeşul conduc în acest top, acestea deţinând pe rând primul loc. Newsweek România a analizat datele publicate de Grupul de Comunicare Strategică începând cu 22 iulie, prima zi în care autorităţile au început să comunice numărul de cazuri noi şi numărul de retestări zilnice defalcat pentru fiecare judeţ al ţării, până în 3 august. 

În această perioadă, Bucureştiul a raportat o creştere cu o şesime din numărul total de cazuri, în Argeş, o treime din cazurile noi s-au înregistrat în perioada analizată, iar în Braşov o pătrime. În Dâmboviţa, în cele 13 zile analizate s-au înregistrat mai bine de o treime din totalul cazurilor raportate, iar în Prahova, aproape jumătate. 

Ce a determinat aceste explozii de infectări în cele patru judeţe şi Bucureşti?

Am încercat să obţinem răspunsuri de la şeful Direcţiei pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, care însă ne-a transmis mai întâi că nu poate vorbi la telefon, apoi că, de fapt, el nu discută cu Newsweek România: „Nu am timp, vă rog. Nu am timp. Mulţumesc. Mai scrieţi la Newsweek ce vreţi, că n-are rost să ne întrebaţi. La revedere”.

Am trimis o serie de întrebări şi către Institutul de Sănătate Publică (INSP), ale cărui răspunsuri le vom publica când le vom primi. 

O analiză a INSP publicată pentru perioada 20-26 iulie atrăgea atenţia că Bucureştiul şi cele patru judeţe erau pe un trend ascendent, deţinând 37.4% din totalul cazurilor, iar Argeşul avea atunci o rată de
incidenţă cumulată de peste 200/100.000 locuitori. Trendul s-a păstrat şi în săptămâna 27-2 august, cele cinci deţinând 33.9% din totalul cazurilor. 

Din cele patru judeţe analizate şi Bucureşti, ne-au răspuns, până la publicare acestui text, autorităţile din trei judeţe. În Bucureşti, purtătoarea de cuvânt a Prefecturii Bucureşti ne-a comunicat că instituţia pe care o reprezintă nu are date despre focarele de coronavirus şi ne-a trimis la Direcţia de Sănătate Publică (DSP), devenită celebră în spaţiul public pentru că nu răspunde la solicitări şi nici la numerele de telefon afişate pe site. 

Cititi materialul integral pe newsweek.ro

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Despre importanţa îndoielii în ştiinţă şi falimentul calităţii în educaţie

Alexandru LĂZESCU

Despre importanţa îndoielii în ştiinţă şi falimentul calităţii în educaţie

Îndoiala şi spiritul critic nu mai sunt la modă. Un curent dominant în mass media şi pe reţelele sociale cultivă intoleranţa faţă de punctele de vedere care se abat de la cele considerate acceptabile, „corecte”, adesea, în mod ironic, „în numele ştiinţei”.

Filmuletul zilei

Franta a construit în insula Reunion o autostrada-viaduct de 12,5 km (care a costat 1,7 miliarde euro), ce serpuieste prin O (...)

opinii

Liviu Suhar

Nichita DANILOV

Liviu Suhar

Senzaţia pe care o încearcă spectatorul privindu-i tablourile e una stranie. Cufundate într-o tăcere ce trece dincolo de cotidian, proiectându-şi umbra lăuntrică în spaţiul ancestral, obiectele par să comunice între ele într-un limbaj mut, prin intermediul ultrasunetelor transpuse într-o partitură muzicală. Tăcerea lor e înşelătoare.

Raportul dintre public şi privat, din perspectivă feministă

Dana ȚABREA

Raportul dintre public şi privat, din perspectivă feministă

Aparent, dacă e să-l avem în vedere pe Richard Rorty, distincţia dintre sferele publică şi privată sunt separate în măsura în care problemele care cad sub incidenţa fiecăreia dintre ele sunt diferite şi, desigur, întrebările adresate sunt altele. Cu privire la individul uman, cineva ar putea fi deopotrivă liberal şi ironist, ceea ce conduce la posibilitatea ca cele două sfere să nu prezinte o opoziţie ireconciliabilă. Dimpotrivă. Cele două sfere converg. Să luăm ca exemplu familia: prin definiţie familia presupune spaţiul privat şi discreţia, cu toate acestea familia este reglementată prin reguli şi norme care ţin de sfera publică.

O întâlnire nici măcar de gradul 7 şi o mică incursiune onomatologică

Michael ASTNER

O întâlnire nici măcar de gradul 7 şi o mică incursiune onomatologică

Acum trei ani, la început de martie - eram în drum spre Bucureşti (cu trenul) - m-am trezit cu un mesaj de la o persoană necunoscută, dar cu acelaşi nume de familie. Am avut o conversaţie ciudăţică pe messenger cu femeia în cauză, apoi am uitat de discuţie. 

pulspulspuls

Suferinţele discrete ale madamei

Suferinţele discrete ale madamei

Una mai molcuţă, de uichend, pe azi, dacă tot e sâmbătă şi e aşa frig afară. Şi ce ar putea fi mai moale şi mai pufos decât opera lirică, stimaţi telespectatori, şi mai ales graniţa penală a acesteia cu politichia mâloasă de Bahlui? 

Caricatura zilei

De 8 martie

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.