Francis Ford Coppola, Al Pacino, Robert De Niro, Diane Keaton, James Caan, Talia Shire şi Robert Duvall au urmărit proiecţiile primelor două filme din seria „Naşul/The Godfather” - „Naşul/The Godfather” (1972) şi „Naşul II/The Godfather: Part II” (1974) -, alături de un public numeros, alcătuit din 6.000 de persoane.  

„Nu am mai văzut aceste filme de mulţi ani. Este o experienţă foarte emoţionantă să le văd. Am uitat mult din perioada realizării lor şi m-am gândit la poveste – o poveste prntru care a fost nevoie de familia şi lucrurile mele personale”, a spus Francis Ford Coppola. Cele două filme au câştigat nouă premii Oscar, iar povestea pe care o prezintă, a unui orfan din Sicilia care a emigrat în Statele Unite ale Americii la începutul secolului al XX-lea şi a format clanul mafiot Corleone, a devenit clasică în cinematografie.

Însă, Francis Ford Coppola a povestit că studioul Paramount a intenţionat să plaseze acţiunea filmului în anii î70 şi să facă ceva „ieftin şi rapid”. Regizorul a fost cât pe ce să fie concediat de câteva ori şi a întâmpinat rezistenţă în distribuirea actorilor Al Pacino în rolul Michael Corleone şi Marlon Brando în rolul principal. Marlon Brando, care a decedat în 2004, a apărut în câteva filme care s-au dovedit eşecuri în box-office, după o carieră plină de succes în anii î50, şi era cunoscut pentru caracterul său dificil.

„Directorii de studio mi-au spus că prezenţa lui Marlon Brando în distribuţie va face filmul mai puţin comercial decât dacă aş avea un actor complet necunoscut”, a spus Francis Ford Coppola. Ulterior, studioul a fost de acord, cu condiţia ca „Marlon să participe la un casting, fără să fie plătit, şi să fie de acord să plătească un million de dolari în cazul în care va face probleme în timpul producţiei”.

Marlon Brando a creat vocea, obrajii şi părul lui Corleone în proba pentru casting. Însă, după trei săptămâni de filmare, regizorul a întâmpinat alte probleme. „Studioul l-a urât pe Brando. Considerau că pronunţă nedesluşit şi urau filmul… Era foarte întunecat”, a spus Francis Ford Coppola. Ulterior, Marlon Brando a câştigat un premiu Oscar pentru interpretarea din acel film. Al Pacino a fost nevoit să participe la casting „de nenumărate ori” pentru rolul Michael Corleone. Conducerea studioului a considerat că era prea scund şi i-ar fi preferat pe Robert Redford sau Ryan O'Neal. Totuşi, regizorul a insistat pentru distribuirea lu Al Pacino. „De fiecare dată când citeam scenariul vedeam faţa lui Al Pacino, mai ales în scenele din Sicilia”, a spus el. Al Pacino a spus, la rândul lui, că iniţial şi-a dorit rolul Sonny şi că s-a gândit că Francis Ford Coppola era „cu adevărat nebun” să îi ceară să îl interpreteze pe Michael.

Talia Shire (Connie) a sugerat dezvăluirea că soţia lui Corleone, Kay (Keaton), a renunţat la sarcină din cauză că era îngrozită de activităţile soţului ei. De asemenea, pisica din braţele lui Marlon Brando în scena de deschidere a filmului „Naşul/The Godfather”, care se află în contrast cu prezenţa lui intimidantă, a fost o decizie de ultim moment. „I-am pus pisica în braţe. Era pisica studioului. A fost o singură dublă”, a povestit regizorul.

Primul film din această serie i-a avut pe Marlon Brando şi Al Pacino în rolurile principale, iar pentru a doua peliculă Robert De Niro i s-a alăturat lui Pacino. Cel de-al treilea film din seria „Naşul/The Godfather: Part III”, regizat tot de Coppola, a fost lansat în 1990, cu Al Pacino, Diane Keaton, Andy Garcia şi Bridget Fonda în distribuţie. Cele trei filme din seria „Naşul” au generat încasări la nivel mondial de aproximativ 250 de milioane de dolari.