Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Crochiuri economice

Reglementări interne pentru fonduri europene. Corecţii din mers

GALERIE
fonduri europene
  • fonduri europene
- +

Că fondurile provenind de la UE, oricare ar fi acestea - Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul European Social (FES) şi Fondul de Coeziune (FC) – sunt gestionate din punct de vedere financiar în acord cu anumite reglementări speciale, se cunoaşte. De exemplu, pentru intervalul 2014-2020, în această materie guvermnează OUG nr. 40/2015 (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/171816). 

Astfel, niciunul din cele şapte programe operaţionale (PO) finanţate din fondurile primite de la UE, nu se poate derula făcând abstracţie de respectiva normă. Iar aplicarea ad-litteram a ei nu este tocmai facilă, ţinând cont şi de necesitatea respectării cadrului metodologic prin care se detaliază măsurile dispuse (HG nr. 93/2016). În urmă cu cca. un an, prin OUG nr. 27/2017 (https://www.juridice.ro/503840/oug-nr-272017-pentru-adoptarea-unor-masuri-fiscal-bugetare.html) a fost modificată şi completată OUG nr. 40/2015. Apoi, un alt rând de modificări şi completări intervin şi prin adoptarea OUG nr. 17/2018 (http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?idaâ150054).

Este adevărat, reconfigurările de act normativ sunt menite să flexibilizeze implementarea. Între acestea, acceptarea de noi categorii de cheltuieli pentru care se poate aplica cererea de plată, ori ca prefinanţările acordate operatorilor regionali de apă să fie deduse prin aplicarea unui procent la valoarea cererilor de rambursare transmise de ei anterior rambursării finale. Dacă avem în vedere că se permite şi acordarea prefinanţării doar din sume provenind de la UE, se poate vorbi de o diminuare semnificativă a presiunii asupra propriilor bugete ale beneficiarilor. Aceiaşi beneficiari, în ultimele trei luni (graţie OUG nr. 17/2018) au putut profita şi de instituirea modalităţii de recuperare a sumelor acordate prin cereri de plată şi nejustificate prin cereri de rambursare, folosindu-se acelaşi mecanism de recuperare regăsit în situaţia cererilor de prefinanţare. Pe de altă parte, s-a stabilit procentul prefinanţării pentru beneficiarii care primesc finanţare sub incidenţa ajutorului de stat: max. 40% (o singură tranşă) din contribuţia publică eligibilă a proiectului. În fine, s-a statuat sporirea procentului de contractare până la 300% din alocare, ca şi extinderea posibilităţii de a efectua plăţi, în baza avizului de principiu al autorităţii de management (AM) a POIM (Programul Operaţional Infrastructură Mare), pentru cei cu contracte de achiziţie publică încheiate, dar ale căror contracte de finanţare nu au fost încheiate cu AM.

Cu toate acestea, necesităţile reale întâlnite în implementarea fondurilor de tipul arătat reclamă noi amendări ale cadrului legal amintit. Inclusiv din perspectiva statului, se impune o gestionare mai eficace a resurselor financiare europene la nivelul AM, precum şi o implementare mai eficientă a proiectelor finanţate. Soluţia de dată recentă, identificată de Executiv, a fost instuirea unor noi măsuri pe această linie, prin Hotărâre de Guvern. Aceasta (HG nr. 422/2018) vine cu o serie de simplificări în plan metodologic (http://www.lege-online.ro/lr-HOTĂRÂRE-422%20-2018-(201497)-(2).html). De acum, paşii de parcurs spre recuperarea prefinanţării din cererile de rambursare devin mai uşor de efectuat, datorită renunţării la ceea ce se numea „cerere de rambursare aferentă prefinanţării” şi la detalierea modului în care liderii/beneficiarii parteneriatelor pot deduce prefinanţarea din cererile de rambursare. Alţi paşi, şi anume cei privind transferul sumelor şi verificările desfăşurate de AM raportaţi la cei privind recuperarea prefinanţării, sunt mai bine corelaţi, datorită aceleaşi modificări de metodologie pe calea amintită. Se modifică inclusiv frecvenţa de transmitere a reconcilierilor contabile dintre conturile AM şi ale beneficiarilor, după cum intervine şi o diminuare a volumului de documente ce se transmit către AM, considerându-se şi că este oportună verificarea (doar) trimestrială.

În ce ne priveşte, nu putem să nu remarcăm că în Nota de fundamentare a HG nr. 422/2018, Executivul vine cu o critică extrem de severă îndreptată tocmai către un act normativ al său, datând din urmă cu doi ani, arătând mot-a-mot: ”considerăm că prevederile de la art. 36 din HG nr. 93/2016, cu modificările şi completările ulterioare sunt redundante ... şi chiar contravin prevederilor legale ... şi propunem abrogarea acestuia” (http://gov.ro/fisiere/subpagini_fisiere/NF_HG_422-2018.pdf). Conţinutul articolului incriminat (Art. 36) de însuşi ”creatorul” lui este: ”Pentru neregulile identificate în cadrul proiectelor implementate în parteneriat, notificările şi titlurile de creanţă se emit pe numele liderului de parteneriat/partenerului care a efectuat cheltuielile afectate de nereguli, conform acordului de parteneriat”. Ne imaginăm câtă bătaie de cap a dat contabililor şi verificatoilor implicaţi, atâta timp cât textul a operat în această formulă. Este adevărat, acum lucrurile sunt îndreptate prin adoptarea HG nr. 422/2018, care face cuvenita abrogare, dar trebuie recunoscut faptul că situaţia putea fi corectată mult mai devreme. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri