Un focar de coronavirus apărut zilele trecute în Blocul Operator de la Spitalul de Copii „Sf. Maria” din Iaşi scoate la iveală un conflict ce mocneşte în unitatea medicală: în timp ce un medic din spital susţine că focarul ar fi putut fi evitat dacă s-ar fi luat măsuri de protecţie la momentul potrivit, conducerea unităţii susţine că au fost respectate toate procedurile, şi că acuzele sunt doar „o serie de răutăţi”.

În Blocul Operator al spitalului au fost depistaţi opt angajaţi confirmaţi pozitiv cu SARS-CoV-2, din 50 de teste efectuate, primul caz, care era şi simptomatic, fiind depistat pe 2 octombrie. Deşi au fost testaţi toţi contacţii direcţi ai acestuia, testele lor au ieşit negative, iar după câteva zile au apărut alţi angajaţi cu simptome. Ieri au mai fost prelevate probe de la alţi trei angajaţi, iar rezultatele urmează să apară în cursul zilei de astăzi. Conducerea spitalului susţine că este vorba despre şase asistente medicale şi doi infirmieri. „Am testat toţi contacţii direcţi, aşa cum spune metodologia de caz, niciunul pozitivat din contacţii declaraţi; ulterior, pe 5-6 octombrie, au început câţiva să fie simptomatici, de atunci am început testarea întregului personal din bloc operator. Zilnic, de alaltăieri, facem dezinfecţie totală, dar nu putem opri activitatea din blocul operator, având în vedere că deservim întreaga Moldovă”, a precizat ec. Corneliu Mihai, managerul Spitalului de Copii. Opinia managerului nu este împărtăşită, însă, de tot colectivul. Un medic din spital, care a dorit să îşi păstreze anonimatul, afirmă că prima greşeală a fost că nu s-a oprit imediat activitatea din Blocul Operator, şi că cei care au fost testaţi au rămas în continuare în activitate până la aflarea rezultatului, deşi aceştia erau consideraţi suspecţi. De asemenea, susţine medicul, de fapt numărul celor infectaţi ar fi mai mare, de cel puţin zece persoane, printre care şi medici. „S-a făcut doar o sterilizare sumară dimineaţa de la 7 la 10, în condiţiile în care era permisă circulaţia în Blocul Operator în continuare. Este o situaţie gravă, şi există riscul ca totul să se extindă. Nu este normal ca pe contacţi să îi testezi şi să rămână la muncă, mai ales că ulterior a reieşit că unii erau pozitivi. Trebuiau izolaţi la domiciliu până primeau rezultatul, şi dacă era negativ reveneau la locul de muncă. De asemenea, ar fi trebuit închis Blocul Operator timp de 24 de ore, să fie testată toată lumea, să fie păstrată o singură sală pentru urgenţe, cu personal minim”, a explicat medicul.

Medicul acuză şi stocuri puţine de măşti

Acesta mai expune că au existat mai multe chestiuni manageriate incorect, care au dus la acest focar. Astfel, relatează că până săptămâna trecută ar fi existat un protocol prin care pacienţii care aveau nevoie de intervenţie chirurgicală sub anestezie generală cu intubaţie oro-traheală erau testaţi PCR înainte de a ajunge în Blocul Operator, stăteau în zona tampon până când le venea rezultatul, şi mai apoi erau operaţi. În schimb, pacienţii cu afecţiuni minore, care necesitau anestezie fără intubaţie, sau cei care reprezentau urgenţe, nu erau testaţi decât cu teste rapide, teste care, deşi ieşeau negative, nu exista certitudinea că pacienţii nu erau purtători ai virusului.

„Când e o urgenţă majoră, se intră în sală cu echipamente, dar a fost o perioadă în care nu ne-au dat, noi nu eram protejaţi decât cu o mască simplă. Se făcea doar un test rapid, dar testul poate fi negativ în primele cinci zile, dovadă fiind că apoi s-au infectat o serie de colegi. Sunt mai multe greşeli manageriale, şi nu doar în blocul operator”, a completat medicul. Managerul spitalului neagă însă toate acuzaţiile aduse, şi spune că testele rapide nu se mai fac de aproximativ o lună în spital, fiind folosit aparatul PCR dat în folosinţă recent de unitatea medicală, iar pe lângă persoanele testate conform metodologiei de caz, se testează şi din bugetul spitalului.

„Am zilnic o situaţie a testărilor, de exemplu ieri (n.red. - miercuri) am avut 25 de testări din bugetul propriu şi încă 12 prin programul naţional. Deci noi am făcut un efort suplimentar tocmai ca să prevenim şi să protejăm personalul. Într-o singură lună, în septembrie, am făcut 500 de testări din banii spitalului. Pe de altă parte, conform metodologiei, pentru fiecare secţie, pentru fiecare sector se precizează ce echipament se poartă pe fiecare sector, spitalul nu duce şi nu a dus lipsă de echipamente de protecţie decât în primele săptămâni ale pandemiei. Cine spune altceva este o persoană de rea credinţă”, a mai declarat ec. Corneliu Mihai.

Se dau sau nu materiale suficiente?

Medicul care a reclamat neregulile de mai sus spune că zilnic primeşte de la spital o singură mască, chirurgicală, cu trei pliuri, pe care ar trebui să o poarte totată ziua, deşi ea trebuie schimbată la trei-patru ore, şi ca urmare îşi cumpără din buzunarul propriu mască de tip FFP2 pentru a se proteja. Directorul medical al spitalului, dr. Cătălina Ionescu, a precizat că în fiecare săptămână se fac referate de necesitate pe fiecare secţie, şi că există stocuri de echipamente suficiente în acest moment. „Avem stocuri de echipamente în fiecare zi în Blocul Operator câte zece măşti FFP2, iar în sală, la o intervenţie, intră maximum şase-şapte persoane, adică anestezist, asistentă de chirurgie, asistentă de anestezie şi doi chirurgi. Avem măşti chirurgicale în stoc în fiecare zi, 1.200-1.300 de măşti chirurgicale, sunt halate ranforsate, sunt combinezoane; avem chiar şi combinezoane care nu s-au utilizat”, a explicat dr. Cătălina Ionescu.