anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

GALERIE
Alin Andries
  • Alin Andries
- +

Retrospectiv privind, gestionarea problemelor economice şi a celor de sănătate publică a fost mai uşor de gestionat în perioada stării de urgenţă decât este în perioada de relaxare. Restricţiile impuse la nivel naţional, dar şi internaţional, au determinat un şoc la nivelul ofertei agregate, producţia de bunuri şi servicii a fost oprită sau redusă semnificativ. 

După ridicarea restricţiilor la nivelul economiei se observă un deficit masiv al cererii agregate. Pe perioada stării de urgenţă şi a stării de alertă, rolul autorităţilor publice a fost de a gestiona şi combate criza de sănătate, dar şi de a diminua incertitudinea şi de a crea premisele unei reveniri cât mai rapide din perspectivă economică şi socială după încetarea crizei de sănătate.

Pe măsură ce restricţiile sunt ridicate, sperăm la o revenire din perspectivă economică rapidă (o criză în forma de V - o scădere amplă, dar şi o recuperare rapidă), dar acest lucru nu se poate întâmpla pe termen scurt din mai multe motive. În primul rând, virusul este încă activ şi mai mult numărul cazurilor creşte concomitent cu ridicarea restricţiilor (miercuri, 8 iulie, s-a înregistrat cel mai mare număr de cazuri noi de COVID-19 din România de la începutul pandemiei de coronavirus - 555 cazuri). Până când un vaccin nu va fi disponibil, nu se poate reveni la normalitatea pre-pandemie. Astfel, pentru a minimiza consecinţele pandemiei de coronavirus asupra sănătăţii şi vieţii populaţiei trebuie să rămână în vigoare diverse măsuri de protecţie, ceea ce va împiedica activitatea economică şi va creşte costurile de producţie. În al doilea rând, populaţia a economisit destul de mult în perioada stării de urgenţă (Disponibilităţi la vedere şi Depozite la termen în lei ale populaţiei au crescut cu 6 miliarde lei în luna mai comparativ cu luna martie 2020). Mai mult, având în vedere nivelul ridicat de incertitudine privind evoluţia pandemiei în partea a doua a anului 2020, populaţia are tendinţa de a păstra economiile ca o precauţie, fapt care determină o scădere a cererii. În al treilea rând, datoria publică a României a înregistrat o creştere amplă de la începutul anului, Ministerul de Finanţe s-a împrumutat masiv atât pe piaţa internă, cât şi pe pieţele internaţionale. Având în vedere că majoritatea guvernelor şi-au majorat deficitele bugetare pentru a gestiona criza de sănătate, fapt care a determinat o reducere a lichidităţii pe pieţele financiare internaţionale, creşte probabilitatea ca finanţarea deficitului să fie mai scumpă sau mai dificilă în perioada următoare. Mai mult, recuperarea nu poate fi realizată doar la nivel naţional. Dacă economia globală s-a cufundat într-o recesiune profundă (Fondul Monetar Internaţional previzionează o scădere economică de 4,9 procente la nivel global în anul 2020), recuperarea la nivel naţional va fi mult mai dificilă.

Mărimea şi persistenţa efectelor economice vor depinde de modul în care guvernele gestionează această întrerupere a activităţii economice, precum şi modul în care vor diminua frica şi panica asociate acestei pandemii. De aceea este foarte important ce decizii adoptă autorităţile în această perioadă. Obiectivul care trebuie să stea la baza politicilor adoptate de guvern trebuie să fie axat pe nevoia unei recuperări rapide. Măsurile adoptate trebuie să fie ample şi cu efecte imediate. Astfel, atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi la nivel naţional au fost propuse planuri de relansare economică. Comisia Europeană a propus un plan de redresare în valoare de 2,4 mii de miliarde EUR. La nivel naţional, guvernul României a lansat Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică în valoare de peste 100 de miliarde EUR pe următorii 10 ani prin care îşi propune schimbarea modelului de dezvoltare economică şi are ca obiectiv asigurarea convergenţei economiei româneşti cu economiile europene. Pe hârtie aceste planuri arată bine şi garantează ieşirea din criză, dar rămâne de văzut cât de uşor sunt de implementat măsurile prevăzute şi care sunt efectele lor. Mai mult, toate aceste măsuri vor fi eficiente doar dacă autorităţile vor reuşi să restabilească încrederea populaţiei şi să reducă incertitudinea.

Alin Andrieş este profesor universitar doctor la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

C.T. Popescu, Cristi Puiu şi jurnalismul în cheie moral corectă de pe malurile Dâmboviţei

Alexandru LĂZESCU

C.T. Popescu, Cristi Puiu şi jurnalismul în cheie moral corectă de pe malurile Dâmboviţei

Intoleranţa agresivă faţă de orice puncte de vedere contrare evidenţiată din plin în cursul linşajului mediatic la care a fost supus regizorul Cristi Puiu sunt semne ale unei îngrijorătoare degradări sociale.

Filmuletul zilei

opinii

Bătrâna nimfă

Nichita DANILOV

Bătrâna nimfă

Cu trupul gol acoperit de solzi pomădat de razele verzi-argintii ale lunii şi părul revărsat pe umeri, cu faţa de un alb aproape cadaveric, cu şoldul sprijinit de stâncă, doamna Scrumeda îmi făcea de la depărtare semn cu mâna s-o aştept.

Reîntoarcerea în peşteră

Dana ȚABREA

Reîntoarcerea în peşteră

Într-un moment din spectacolul Antisocial (regia: Bogdan Georgescu), în contextul în care protagoniştii sunt absorbiţi de tehnologie, butonând telefonul mobil, survine următoarea întrebare: „Cât de departe suntem de peşterile din care am ieşit?” Mi-am amintit acest fragment meditând asupra unui paradox: evoluţia tehnologiei nu reprezintă o garanţie a faptului că omul s-a îndepărtat de peşteră (şi voi clarifica imediat ce peşteră am în vedere). Nu cumva omul tehnologic e mai aproape ca oricând să redevină omul peşterii?

Cum e posibil un stat minimal? (2)

Sorin CUCERAI

Cum e posibil un stat minimal? (2)

Adaug aici că o guvernare republicană nu exclude principiul majorităţii, ci doar pe acela al majorităţii opresive. 

pulspulspuls

Hopaa: cine-i musiu?

Hopaa: cine-i musiu?

Pe personagiul din prim plan, din ce am văzut, au avut grijă colegii noştri să vi-l prezinte: figurează în dosarul imobiliarilor de la DIICOT ca omul ce făcea legătura dintre imobiliari şi cei cu ştampila din premărie. 

Caricatura zilei

Frecția

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.