Reluarea cursurilor - sub semnul incertitudinii (P)
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 18.09.2021

Comunicat de Presă (P)

Reluarea cursurilor - sub semnul incertitudinii (P)

GALERIE
gav 8 aprilie
  • gav 8 aprilie
- +

Prelungirea stării de urgență, suspendarea cursurilor în școli și universități de aproape o lună, spectrul unei noi perioade de izolare la domiciliu pentru elevi, studenți, profesori, tineri și adulți deopotrivă, frecvența alarmantă a îmbolnăvirilor cu virusul distructiv, totul întreține neliniștea, preocuparea pentru evoluțiile viitoare din perspectiva socială, medicală, economică și financiară, nu în ultimul rând – educațională.

Conferința de presă de astăzi a Ministrului Educației, mult așteptată și destul de tardivă, clarifică puține lucruri – amânarea întoarcerii la cursuri, anularea simulărilor pentru examenele naționale, a olimpiadelor, a evaluărilor de sistem pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, ipoteza unor examene naționale în luna iulie, câteva chestiuni curriculare fugare, alături de precizări firești pentru o succesiune logică a admiterii în universități, a finalizării ciclurilor de licență și master.

Esențial rămâne, însă, procesul de învățare „altfel”, demersul de pregătire a elevilor pentru examenele naționale, deci, pe cale de consecință, profesorii, cu adaptarea și dăruirea cunoscute, vor identifica singuri soluțiile adecvate fiecărui context școlar. Discrepanțele se adâncesc, unii elevi vor beneficia de o pregătire mai consistentă, prin interacțiunea benefică profesor - elev, prin recapitulări, clarificări, dialoguri virtuale frecvente, teme relevante corectate și explicate. În alte situații, însă, distanța rămâne, comunicarea este sporadică, resursele și logistica sunt limitate și precare, deci este nevoie de  o atentie sporita si solutii in consecinta.

Am fi așteptat mai multe aspecte concrete, în locul generalităților și al formulărilor vagi, ar fi fost nevoie de o strategie cu măsuri clare pe termen scurt și mediu, cu o structură limpede de document specific managementului educațional. Programele și tematicile de examen trebuie publicate urgent în noua lor formă, cu eliminarea conținuturilor care ar fi făcut obiectul studiului în semestrul al doilea.

Ne întrebăm firesc dacă există un proiect de urgentare a demersului de digitalizare a învățământului, cu o necesară dotare a elevilor cu tablete și modalități de acces la internet, cu modernizarea digitală a școlilor, totul dublat de o formare riguroasă, temeinicăa profesorilor pentru a aborda în viitor și învățarea online, cu toate metodele ei specifice, în complementaritate cu activitățile directe, din sala de clasă.

Nimic despre o posibilă platformă națională destinată învățării online, despre finalizarea Bibliotecii Scolare  Virtuale, despre rolul resurselor educaționale deschise, nimic despre proiecte europene posibile, măcar într-un inventar rapid de variante, strategii, planuri care se conturează de către specialiști. Unde sunt, însă, acești experți, unde este vocația pedagogică și didactică a echipei ministeriale?

Recomandări, scrisori metodice, sugestii pentru profesorii debutanți, un capitol distinct pentru învățământul rural, pentru diferite zone defavorizate, referiri la restul anilor de studiu, dincolo de clasele terminale sunt alte aspecte și abordări așteptate încă în sistem, deși, de multe ori, inspectorii și profesorii au preluat inițiative și au găsit soluții didactice în timpuri de criză și de comunicare dificilă, în conjuncturi diferite.

În aceste condiții, conferința de presă de astăzi rămâne doar un gest politic și guvernamental de liniștire a opiniei publice, aducând o parțială clarificare, amânând din nou deciziile ferme și abordările temeinice, profesioniste.

Ceea ce îmi vine în minte acum este piesa de teatru absurd„Așteptându-l pe Godot”, scrisă de irlandezul S. Beckett, acum când avem nevoie totuși de soluții logice, raționale, de trasee posibile, analizate cu luciditate, cu avantaje și dezavantaje, cu o anume doză de predictibilitate, pentru a ieși din criză, din derive de tot felul, din labirintul încercărilor neclarificate.


Deputat PSD de Iași
Prof. dr. Camelia GAVRILĂ
VICEPREŞEDINTELE COMISIEI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT,
ŞTIINŢĂ, TINERET ŞI SPORT

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Grand Slam, povestea unei himere

Nicolae GRECU

Grand Slam, povestea unei himere

Singurătatea lui Djokovic, în faţa fileului şi a lui Medvedev, a fost definitorie cu un game înaintea finişului, când dârzul reprezentant al unui neam de luptători, a izbucnit în lacrimi.

Filmuletul zilei

opinii

Etimologicale pescăreşti (IV)

Eugen MUNTEANU

Etimologicale pescăreşti (IV)

Seria consideraţiilor etimologice din sfera mai largă a pescuitului este continuată de câteva cuvinte româneşti importante referitoare la ambarcaţiuni.

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

pr. Constantin STURZU

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

La mijlocul primei luni a anului bisericesc prăznuim Înălţarea Sfintei Cruci. Istoric vorbind, această sărbătoare aminteşte de două evenimente: găsirea Sfintei Cruci la Ierusalim de către Sfânta Împărăteasă Elena şi înălţarea ei în văzul tuturor în acea zi, dar şi pe 14 septembrie 335, imediat după sfinţirea primei Biserici a Învierii Domnului, zidită de Sfântul Împărat Constantin cel Mare, respectiv aducerea Sfintei Cruci înapoi în Ierusalim, pe 14 septembrie 630, după ce a fost recuperată de la perşi de către împăratul bizantin Heraclius.

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Democraţia liberală din Statele Unite ale Americii şi Anglia a fost influenţată pozitiv de impactul diverselor „religii ale raţiunii”, precum deismul sau teismul. Acestea au jucat un rol de mediator între sistemul socio-politic al teoriei raţionale a drepturilor naturale şi cel religios. Aceste noi religii seculare nu reprezentau decât contracţii instituţionale ale religiilor tradiţionale, născute prin acţiunea revoluţiilor franceză şi americană. 

pulspulspuls

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

Apropo de congresul liberal cu alegeri de lider care bate la uşă, ce va fi de azi egzact într-o săptămână, cică printre unii liberalii mai vechi se vorbeşte că jocurile ar fi deja făcute, iar Cîţu ar avea deja cam două treimi din voturi de partea lui.

Caricatura zilei

PNDL3

Editia PDF

Bancul zilei

- Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.