
Reorganizarea teritorială, văzută din comunele ieșene. Primăriță: „Nu vor avea probleme cei mari, ci noi, cei mici”

Actualii primari se tem că micile comunități vor fi „uitate” când va veni vorba de planuri de dezvoltare și investiții. Dar și că, în timp, își vor pierde identitatea.
Reorganizarea administrativă a României, propunere reînnoită la început de an de premierul Marcel Ciolacu, este o idee veche de mai bine de zece ani, dar invocată periodic, fără a fi făcută vreo schimbare. Tot PSD a fost partidul care a pus în discuție reforma administrativă, inclusiv regionalizarea, într-o serie de ateliere organizate în noiembrie 2013 la Palatul Parlamentului. Doar că dintre cei aflați atunci la vârful partidului și care au condus sesiunile de discuții nu se mai află nimeni astăzi în primul eșalon al PSD.
Acum, la repunerea ideii pe tapet, primul ministru s-a ferit să dea detalii. Marcel Ciolacu a precizat doar că proiectul de lege – care ar trebui să ajungă în Parlament în această primă sesiune de după alegeri, și care nu a început încă, dar care se va încheia în iunie -, va fi făcut de social-democrați.
Comuna cea mai mică din Iași, dar cu atuul cel mai mare
Potrivit Legii 351/2001, 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, lege acum în vigoare, un oraş trebuie să aibă cel puțin 10 mii de locuitori, iar un municipiu, 40 de mii. De asemenea, o comună trebuie să aibă cel puţin 1.500 de locuitori. Potrivit rezultatelor ultimului recensământ, care dau localităților aceste ranguri, Pașcaniul nu ar trebui să mai fie municipiu, Podu Iloaiei și Tg. Frumos nu ar mai avea numărul minim de locuitori ca să fie orașe, iar șase comune nu mai trec pragul de populație ca să aibă acest statut. Este vorba despre Costeşti, Ipatele, Grozeşti, Roşcani, Drăguşeni şi Cucuteni.
Primarul acestei din urmă comune, cea mai mică din județ (1.100 de locuitori), se teme că micile comunități alipite vecinilor mai mari vor fi slab dezvoltate.
„Nu vor conta la vot, pentru că sunt puțini alegători”, ne-a spus primarul Pamfilică Brînză. Totuși, Cucuteniul nu ar trebui să dispară, a adăugat el, subliniind importanța istorică a locurilor din comună, respectiv a sitului arheologic de interes național.
Îndoieli în privința modificării Constituției
Elena Lipșa, primărița comunei Ipatele, ar vrea ca această schimbare să fie benefică pentru consătenii ei, dar se teme că o comună mare la care ar fi alipite cele patru sate din Ipatele nu le va da prea multă atenție.
„Acum, dacă în comună sunt patru sate, un proiect îl fac pentru toate patru, nu doar pentru unul”, a subliniat ea. Primărița a adăugat că reorganizarea administrativă ar trebui făcută „după ce se măsoară de zece ori, ca să se taie o dată. Pentru că, altfel, nu vor avea probleme cei mari, ci noi, cei mici”, a conchis ea.

Elena Lipșa, primărița comunei Ipatele
Nici primarul comunei Moșna nu este prea optimist. Georgel Popa a remarcat că toată lumea e de acord că trebuie făcută, dar a subliniat că lucrurile se văd diferit în comunele mari, cum sunt cele din Zona Metropolitană, și în cele mici.
Pe de o parte, odată cu dispariția unor administrații locale, ar dispărea și o parte dintre angajații acestora. Pe de altă parte, desființarea unor primării ar duce și la dispariția unor locuri ale satului cum e școala, a memoriei locului, a fost de părere primarul Moșnei. Deși e de acord cu reforma, „pentru ca țara asta să meargă mai bine”, Georgel Popa nu crede că acest demers se va concretiza, dat fiind că proiectul trebuie să aibă sprijinul a două treimi din efectivul parlamentar pentru modificarea Constituției.
Grupuri regionale în loc de regionalizare
Dacă proiectul va include totuși redesenarea limitelor administrative ale județelor, punctul de plecare ar putea să fie volumul de studii „Regionalizarea. Către un model de bună guvernanţă a României”, publicat de o echipă de profesori ieșeni, unii dintre ei activiști în cadrul asociației „Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei”. Istoricul Dorin Dobrincu, membru fondator al asociației, este sceptic în privința intenției reale a administrației de la București de a face reorganizarea teritorială.
„Nu-i interesează eficientizarea administrării teritoriului, necum regionalizarea – care implică mult mai mult –, ci sunt constrânși de lipsa banilor”, ne-a spus el, amintind de numeroasele comune cu doar câteva sute de locuitori, dar cu un aparat administrativ și deliberativ disproporționat de mare.
De altfel, la lansarea volumului menționat, istoricul a subliniat că „România nu este regionalizată astăzi, dar în ea activează foarte multe grupuri regionale. Cel mai puternic «trib» regional este cel de la Bucureşti, unde sunt toate resursele şi unde e o foarte mare încăpăţânare să rămână acolo”.
Lungul drum de la 3.200 de comune la 400 de plăși
Și profesorul George Ţurcănaşu, unul dintre coordonatorii volumului, a explicat cu același prilej că lucrarea este o variantă de discuţie. Ţurcănaşu, care predă la Facultatea de Geografie şi Geologie, a menţionat necesitatea existenţei în continuare a comunelor, dar că plasa/ districtul ar putea să preia o bună parte prerogrativelor mai multor comune.
Practic, din aproximativ 3.200 de comune existente acum în România. ar rămâne circa 400 de plase (plăși, cum li se spunea în vechime). Pe de altă parte, George Ţurcănaşu a spus că regiunile nu pot fi prea mici – şi a dat exemplul Sucevei, unde în pandemie aproape toate spitalele din judeţ au intrat în carantină şi a fost nevoie de intervenţia armatei şi de ajutorul centrului medical ieşean.
Precedenta propunere de reorganizare teritorială a fost făcută înaintea alegerilor din toamnă
Ultima propunere de reorganizare teritorial-administrativă a țării a venit astă-toamnă de la USR, în forma cu opt județe, respectiv actualele regiuni de dezvoltare:
- Nord-Est (Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui)
- Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea)
- Sud-Muntenia (Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Ialomiţa, Prahova, Teleorman)
- Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea)
- Vest (Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş)
- Nord-Vest (Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare, Sălaj)
- Centru (Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu)
- Bucureşti-Ilfov (Municipiul Bucureşti şi Ilfov).
Cei de la USR au propus de asemenea ca oraşele să nu poată avea mai puțin de 20.000 de locuitori, iar viitoarele comune să nu aibă sub 3.000 de locuitori.
Publicitate și alte recomandări video