Autorităţile locale şi centrale au participat, sâmbătă, în Ciurea, la dezvelirea unui monument în memoria victimelor catastrofei feroviare din decembrie 1916 din localitate. Evenimentul a fost organizat de către Primăria Ciurea, în parteneriat cu Statul Major al Forţelor Navale. „Trebuie să recunosc, la fel ca mulţi ieşeni, că nu ştiam foarte multe detalii despre tragicul accident care a avut loc în urmă cu un secol. Nu există multe informaţii despre ceea ce s-a întâmplat atunci, deşi, din punctul de vedere al victimelor înregistrate, accidentul feroviar de la Ciurea este unul dintre cele mai grave din întreaga lume. De aceea, apreciez în mod deosebit iniţiativa Primăriei Ciurea de a amenaja un monument în memoria celor aproximativ 1.000 de persoane care şi-au pierdut viaţa atunci“, a declarat prefectul Iaşului, Marian Grigoraş. Slaba mediatizare a tragediei de atunci, dar şi controversele legate de minimalizarea numărului victimelor de către autorităţi, trebuie puse pe seama anilor de război: autorităţile nu par a fi avut atunci interes să anunţe numărul real de victime, fiind vorba de un tren cu regim militar, pentru a nu fi înregistrate ca victime de război. Lucrurile au rămas însă relativ neclare până astăzi.

Implicarea Statului Major al Forţelor Navale a venit în contextul în care printre victimele accidentului s-a numărat şi comandorul Alexandru Cătuneanu, cel care a coordonat toate măsurătorile care au dus la întocmirea primei hărţi a coastei româneşti a Mării Negre. „Şi el a fost onorat astăzi (sâmbătă, n.r.) prin dezvelirea unei plăci comemorative. De remarcat eforturile Marinei Militare în a menţine vie amintirea ofiţerului care a pus Marea Neagră pe hartă“, a mai spus reprezentantul Guvernului în teritoriu. Monumentul (o troiţă) de la Ciurea a fost realizat de dirijorul corului Catedralei Mitropolitane, Mirel Nechita. După dezvelirea acestuia şi a plăcii comemorative, în cadrul evenimentului a fost oficiată o slujbă de pomenire, oficialităţile au ţinut alocuţiuni şi s-au depus coroane de flori. „Este, cred, primul eveniment pe care o autoritatea locală sau judeţeană îl organizează în memoria celor peste 800 victime care au decedat în acel tragic accident. Vrem să menţinem o tradiţie ca în fiecare an să comemorăm victimele acestui accident“, a spus primarul din Ciurea, Cătălin Lupu. Din partea Forţelor Navale, la eveniment au participat contraamiralul de flotilă Constantin Ciorobea şi comandorul Marian Săvulescu. 

Cum s-a petrecut cumplita tragedie?

În plin război mondial, pe 31 decembrie 1916 (sau 13 ianuarie 1917, conform calendarului actual), o garnitură de 26 de vagoane încărcată cu soldaţi şi refugiaţi civili a părăsit Galaţiul, îndreptându-se spre Bârlad şi apoi Iaşi. La coborârea pantei dintre Bârnova şi Ciurea, frânele de mână cu care erau echipate vagoanele nu au putut fi acţionate de conductori din cauza aglomeraţiei din vagoane, una peste ce ne putem imagina astăzi. Speriaţi de ce vedeau, angajaţii gării Ciurea au schimbat în ultimul moment un macaz, pentru ca trenul să nu intre în coliziune cu un altul, încărcat cu păcură, care staţiona. Din cauza vitezei foarte mari, doar locomotiva şi un vagon au reuşit să treacă pe cealaltă linie, restul trenului deraind. Ciocnirea extrem de violentă a celor două trenuri a fost urmată de un puternic incendiu, alimentat din plin de păcura din cel de-al doilea tren. În lipsa unei anchete oficiale, numărul victimelor nu este cunoscut, el variind în funcţie de sursă între 600 şi peste 1.000 de morţi. Ceea ce face din catastrofa de la Ciurea fie al doilea, fie al patrulea accident feroviar din lume, ca număr de victime. Cea mai mare catastrofă feroviară a omenirii a fost provocată de tsunami-ul din decembrie 2004, acesta lovind şi un tren care parcurgea un traseu pe coasta insulei Sri Lanka, la sud de India. Accidentul s-a soldat cu circa 1.700 de morţi. O altă tragedie feroviară, a doua (înainte de cea de la Ciurea) sau a treia (după cea de la Ciurea) din istorie, a avut loc în Franţa, tot în timpul Primului Război Mondial, în 1917. Atunci, un tren care transporta circa 1.000 de soldaţi francezi, de pe frontul italian, a deraiat în Saint-Michel-de-Maurienne. Aproape 800 de persoane au murit în acel accident, cel mai grav din istoria Franţei.