anunturi
grandchef
mineralia
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

Reparație morală dupa 100 de ani. Troiţă în memoria celor 1.000 de morţi în cea de-a doua tragedie feroviară a omenirii: cea de la Ciurea

GALERIE
Catastrofa_Ciurea
  • Catastrofa_Ciurea
- +

După exact 100 de ani, autorităţile locale şi cele centrale au dezvelit sâmbătă un monument în memoria victimelor cumplitei catastrofe feroviare din 31 decembrie 1916 (13 ianuarie, după calendarul actual). Cum s-a petrecut acel accident înfiorător? De ce sunt atâtea necunoscute legat de tragedie?

Autorităţile locale şi centrale au participat, sâmbătă, în Ciurea, la dezvelirea unui monument în memoria victimelor catastrofei feroviare din decembrie 1916 din localitate. Evenimentul a fost organizat de către Primăria Ciurea, în parteneriat cu Statul Major al Forţelor Navale. „Trebuie să recunosc, la fel ca mulţi ieşeni, că nu ştiam foarte multe detalii despre tragicul accident care a avut loc în urmă cu un secol. Nu există multe informaţii despre ceea ce s-a întâmplat atunci, deşi, din punctul de vedere al victimelor înregistrate, accidentul feroviar de la Ciurea este unul dintre cele mai grave din întreaga lume. De aceea, apreciez în mod deosebit iniţiativa Primăriei Ciurea de a amenaja un monument în memoria celor aproximativ 1.000 de persoane care şi-au pierdut viaţa atunci“, a declarat prefectul Iaşului, Marian Grigoraş. Slaba mediatizare a tragediei de atunci, dar şi controversele legate de minimalizarea numărului victimelor de către autorităţi, trebuie puse pe seama anilor de război: autorităţile nu par a fi avut atunci interes să anunţe numărul real de victime, fiind vorba de un tren cu regim militar, pentru a nu fi înregistrate ca victime de război. Lucrurile au rămas însă relativ neclare până astăzi.

Omul care a pus Marea Neagră pe hartă

Implicarea Statului Major al Forţelor Navale a venit în contextul în care printre victimele accidentului s-a numărat şi comandorul Alexandru Cătuneanu, cel care a coordonat toate măsurătorile care au dus la întocmirea primei hărţi a coastei româneşti a Mării Negre. „Şi el a fost onorat astăzi (sâmbătă, n.r.) prin dezvelirea unei plăci comemorative. De remarcat eforturile Marinei Militare în a menţine vie amintirea ofiţerului care a pus Marea Neagră pe hartă“, a mai spus reprezentantul Guvernului în teritoriu. Monumentul (o troiţă) de la Ciurea a fost realizat de dirijorul corului Catedralei Mitropolitane, Mirel Nechita. După dezvelirea acestuia şi a plăcii comemorative, în cadrul evenimentului a fost oficiată o slujbă de pomenire, oficialităţile au ţinut alocuţiuni şi s-au depus coroane de flori. „Este, cred, primul eveniment pe care o autoritatea locală sau judeţeană îl organizează în memoria celor peste 800 victime care au decedat în acel tragic accident. Vrem să menţinem o tradiţie ca în fiecare an să comemorăm victimele acestui accident“, a spus primarul din Ciurea, Cătălin Lupu. Din partea Forţelor Navale, la eveniment au participat contraamiralul de flotilă Constantin Ciorobea şi comandorul Marian Săvulescu. 

Cum s-a petrecut cumplita tragedie?

În plin război mondial, pe 31 decembrie 1916 (sau 13 ianuarie 1917, conform calendarului actual), o garnitură de 26 de vagoane încărcată cu soldaţi şi refugiaţi civili a părăsit Galaţiul, îndreptându-se spre Bârlad şi apoi Iaşi. La coborârea pantei dintre Bârnova şi Ciurea, frânele de mână cu care erau echipate vagoanele nu au putut fi acţionate de conductori din cauza aglomeraţiei din vagoane, una peste ce ne putem imagina astăzi. Speriaţi de ce vedeau, angajaţii gării Ciurea au schimbat în ultimul moment un macaz, pentru ca trenul să nu intre în coliziune cu un altul, încărcat cu păcură, care staţiona. Din cauza vitezei foarte mari, doar locomotiva şi un vagon au reuşit să treacă pe cealaltă linie, restul trenului deraind. Ciocnirea extrem de violentă a celor două trenuri a fost urmată de un puternic incendiu, alimentat din plin de păcura din cel de-al doilea tren. În lipsa unei anchete oficiale, numărul victimelor nu este cunoscut, el variind în funcţie de sursă între 600 şi peste 1.000 de morţi. Ceea ce face din catastrofa de la Ciurea fie al doilea, fie al patrulea accident feroviar din lume, ca număr de victime. Cea mai mare catastrofă feroviară a omenirii a fost provocată de tsunami-ul din decembrie 2004, acesta lovind şi un tren care parcurgea un traseu pe coasta insulei Sri Lanka, la sud de India. Accidentul s-a soldat cu circa 1.700 de morţi. O altă tragedie feroviară, a doua (înainte de cea de la Ciurea) sau a treia (după cea de la Ciurea) din istorie, a avut loc în Franţa, tot în timpul Primului Război Mondial, în 1917. Atunci, un tren care transporta circa 1.000 de soldaţi francezi, de pe frontul italian, a deraiat în Saint-Michel-de-Maurienne. Aproape 800 de persoane au murit în acel accident, cel mai grav din istoria Franţei.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Ochiul care nu mai vede (IV)

Cătălin ONOFREI

Ochiul care nu mai vede (IV)

Cum de-au căzut ţărăniştii atât de jos?

opinii

Educaţia colaterală

Briscan ZARA

Educaţia colaterală

Lăsaţi copiii să încerce singuri, lăsaţi-i să se dea cu capul de perete, să simtă durerea, învăţaţi-i să se aştepte la greşeli şi la lucruri imprevizibile şi să se adapteze, altfel nu vor ajunge adulţi deplini şi independenţi, iar lumea rea şi crudă prin natura ei îi va face nefericiţi.

Se mărită Adriana!

Cristina DANILOV

Se mărită Adriana!

După o perioadă în care evenimentele au fost restricţionate din cauza pandemiei de Covid-19, viaţa, iată, şi-a reluat cursul, cel puţin în cazul nunţilor. Primim deja invitaţii, ne preocupăm de ţinuta pe care o vom purta la petrecere, ne gândim la cadoul de casă nouă şi nu doar la acestea: ne gândim la miri, la drumul pe care îl vor urma împreună, mulţi retrăind chiar emoţia din ziua nunţii noastre. O nostalgie plăcută pe care am simţit-o şi eu atunci când colega mea de birou, Adriana, mi-a înmânat, radiind de fericire, invitaţia la nunta ei. Prilej bun de a spune, azi, câteva cuvinte despre căsătorie şi petrecerea prin care o facem cunoscută tuturor celor dragi din viaţa noastră.

Oglinda fisurată a lui Nicolae Stan

Nichita DANILOV

Oglinda fisurată a lui Nicolae Stan

Lumea lui Nicolae Stan se configurează rotindu-se melancolic în jurul pipei din lemn de cireş pe care o fumează agale stând în cerdacul casei parohiale tânărul preot al satului Crăsani, Radu Plămadă, pătruns până dincolo de adâncul sufletului său de ceea ce crede că ar fi menirea sa.

pulspulspuls

Iacătă-l şi pe sforarul politic în izmene!

Iacătă-l şi pe sforarul politic în izmene!

Vă mai amintiţi, stimaţi telespectatori şi fini observatori ai vieţii politice de Bahlui, ce mai conflict şi ce mai sudălmi răzbăteau până-n drum între conţilierul fost UNPR Manolache, om de-al gheneralului Oprea Izmană (apropo, iată ce pantaloni tip izmană are şi conţilierul de care vă spunem!) şi fostul şef de Cejău Popa? Ba chiar zice lumea că odată erau cât pe ce să-şi înfingă şi mâinile-n gât, nu alta.

Caricatura zilei

BAC

Editia PDF

Bancul zilei

Doctorul, panicat de o spargere de teava, suna repede instalatorul: -Hai, te rog, urgent, toata pivnita e inundata din cauza un (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.