Anul 2022 va rămâne pentru totdeauna asociat cu războiul de agresiune declanşat de Rusia asupra Ucrainei, ale cărui consecinţe în plan militar, politic, economic şi umanitar justifică întrebarea dacă nu cumva anul ce se încheie a marcat sfârşitul unei epoci - epoca „post-Război Rece”. Deloc surprinzător, această temă a dominat clar rubricile de politică internaţională din mass-media, mai ales că ramificaţiile sale cauzale au fost atât de ample. În cele ce urmează, vom încerca să privim către alte evenimente şi procese semnificative pentru anul ce se încheie, excluzând dezvoltările ce decurg, într-o manieră directă, din acest război. Astfel, nu sunt luate în considerare sancţiunile occidentale împotriva Moscovei, extinderea NATO (în curs de materializare) ori decizia de a deschide porţile UE pentru Ucraina şi Moldova. Aşadar, ce anume ar mai putea constitui repere pentru anul 2022?

Fără îndoială că moartea Reginei Elisabeta a II-a, în ziua de 8 septembrie, ar figura pe orice listă scurtă, în această privinţă. Dacă dintr-o perspectivă constituţională şi politică nu putem vorbi de efecte directe, se poate spune că a dispărut personalitatea ce făcea în modul cel mai convingător legătura între vremea noastră şi primii ani postbelici - sau, dacă ţinem cont de faptul că prinţesa (la acea vreme) Elisabeta avea 26 de ani atunci când a urcat pe tronul Regatului Unit, între vremea noastră şi anii celui de-al doilea război mondial. Avem posibilitatea, acum, să urmărim modul în care fiul şi succesorul său, Charles al III-lea, va remodela instituţia monarhiei britanice, într-o epocă în care deferenţa faţă de autoritate este din ce în ce mai redusă.

Revenind în planul mai convenţional, definit de politică, diplomaţie şi securitate, în lunile august-septembrie am avut parte de o criză semnificativă în raporturile Washington - Beijing, generată de decizia americană de a sfida eforturile chineze de intimidare a Taiwanului. Vizita la Taipei a delegaţiei congresionale conduse de Nancy Pelosi, speakerul Camerei Reprezentanţilor, a condus la o replică agresivă a autorităţilor chineze, manevrele militare întreprinse în strâmtoarea Taiwan fiind considerate de mulţi o repetiţie generală în perspectiva unui atac. Această temă ar putea fi analizată în corelaţie cu o alta, ea însăşi candidată la includerea pe lista celor mai importante momente politice din 2022: eforturile preşedintelui chinez Xi Jinping de a-şi consolida puterea, concretizate la congresul Partidului Comunist, în luna octombrie. În orice caz, ultimele luni ne-au reamintit cât de aspră este competiţia într-o regiune care, mai toată lumea o recunoaşte, are un rol fundamental în ecuaţia globală de putere.

Lista evenimentelor majore ale anului 2022 trebuie să includă, în orice condiţii, valul de proteste din Iran. Pornit de la un caz individual - uciderea de către aşa-numita „poliţie a moravurilor” a unei tinere reţinute pentru încălcarea codului vestimentar - demonstraţiile au căpătat rapid dimensiuni politice alarmante pentru fundamentaliştii islamici, la putere din 1979. Ele au generat represalii dure - aproape 500 de persoane au fost ucise, plus nenumărate arestări şi condamnări. Însă, spre deosebire de precedentele momente de revoltă publică, precum cele din 2011-2012, acum am fost martorii unei solidarizări cu adevărat remarcabile în adâncimea societăţii civile iraniene. Regimul mullah-ilor nu a căzut, dar s-a clătinat într-un mod care îl face extrem de vulnerabil, în viitor.

În fine, din această succintă trecere în revistă a evenimentelor marcante ale ultimelor douăsprezece luni nu poate lipsi fenomenul electoral. Am asistat la alegeri în Franţa (prezidenţiale, ulterior legislative), în Italia (legislative), în Brazilia (prezidenţiale şi legislative), în SUA (legislative - „midterms”), precum şi în multe alte ţări. Cele patru cazuri menţionate vizează state mari, cu pondere economică şi politică semnificativă pe scena globală. Am discutat, la vremea respectivă, despre victoria incompletă a taberei preşedintelui Macron, despre ascensiunea Giorgiei Meloni sau despre influenţa lui Donald Trump asupra (contra)performanţelor Partidului Republican. Acum, în limitele de spaţiu ale unui articol de acest tip, ar merita menţionat doar faptul că revenirea lui Lula da Silva în fruntea executivului brazilian întregeşte un val roşu ce a străbătut, în ultimii ani, America Latină: victoriile unor candidaţi şi ale unor partide de stânga, pe fondul problemelor economice şi sociale cu care se confruntă regiunea.

Există, desigur, nenumărate teme importante care ar putea candida în mod justificat pentru un loc pe lista celor mai importante evenimente ale anului trecut. Dar, după cum ştim, 2022 a fost un an atipic, marcat în primul rând de invazia rusă în Ucraina, o dramă al cărei final este greu de întrevăzut.